Mult mai îngrijorător, studiul relevă că aproximativ 7% din populație consideră că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare, în timp ce 12% cred că au efecte chiar mai bune decât medicamentele originale.
O mare parte dintre respondenți se așteaptă să regăsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online (57%), pe alte site-uri online (70%) sau la vânzători ambulanți (74%).
Studiul “Atitudinile populației României față de medicamentele falsificate”, coordonat de Bogdan Voicu, sociolog și cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, se bazează pe rezultatele unui sondaj reprezentativ la nivel național, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de respondenți, cu o marjă de eroare de maxim ±2,83%.
“Încrederea populației în farmaciile autorizate ca furnizând medicamente autentice este un semnal pozitiv, care validează activitatea OSMR, organizație ce are un rol deteminant în gestionarea sistemului de verificare a medicamentelor.
Observăm însă că există și un segment de populație care manifestă rezerve sau scepticism și este de datoria noastră să ne alăturăm autorităților competente care au misiunea principală de a îmbunătăți comunicarea publică pe acest subiect,” a declarat Laurențiu Mihai, director general al OSMR.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ee6877e758a1c671f20f2623d1445c5.jpg)
Puțin peste jumătate dintre respondenți pot identifica corect măcar patru din șase caracteristici ale medicamentelor falsificate mai arată studiul, care identifică de asemenea o nevoie crescută de informare și în această privință.
Poliția și ONG-urile sunt creditate cu cea mai mare încredere pentru a combate medicamentele falsificate, fiecare atrăgând suportul a câte 50% din populație. Guvernul este cotat la doar 20%, la fel ca personalul medical și spitalele, în timp ce producătorilor de medicamente și farmaciilor li se atribuie un rol minor.
Potrivit studiului, printre principalii factori care pot accentua predispoziția spre consum de medicamente falsificate se numără accesul redus la resurse medicale, credulitatea și permeabilitatea la informare de proastă calitate, lipsa de alfabetizare medicală, educație redusă, expunere la vânzări de suplimente alimentare.
În mod interesant, studiul a identificat la persoanele care experimentează afecțiuni dermatologice o predispoziție mai mare de a consuma medicamente falsificate și/sau de a dezvolta un tip de atitudine ce poate conduce la consum.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b0c91be799069fd5455258a2481e3b9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_00aaf892f1526dcbd1d43fbfee195a66.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)