Valurile de căldură ne fac să îmbătrânim mai repede

Cum afectează valurile de căldură sănătatea pe termen lung

Până acum, dovezile au asociat valurile de căldură cu creșteri bruște ale deceselor, cum a fost cazul celor aproape 600 de decese premature în Anglia, în timpul unui singur val de căldură din acest an.

Noile descoperiri arată însă că efectele negative merg mult mai departe. Cercetarea a analizat date medicale colectate pe parcursul a 15 ani de la 24.922 de adulți din Taiwan, cu o vârstă biologică medie de 46 de ani.

Rezultatele au fost clare: patru zile suplimentare de expunere la valurile de căldură pe parcursul a doi ani au fost asociate cu o creștere a vârstei biologice de aproximativ nouă zile.

Cine este cel mai vulnerabil în fața caniculei

Studiul a identificat trei categorii de persoane cu risc ridicat:

• muncitorii care lucrează în aer liber
• locuitorii din mediul rural
• comunitățile fără acces la aerul condiționat

Cei care trăiesc în zone cu mai multe zile caniculare au prezentat o accelerare mai mare a îmbătrânirii biologice decât cei din regiuni mai răcoroase.

Cercetătorii sfătuiesc populația să adopte măsuri de protecție: utilizarea aerului condiționat, odihna la umbră și hidratarea constantă.

„Dacă expunerea la valurile de căldură se acumulează timp de mai multe decenii, impactul asupra sănătății va fi mult mai mare decât am raportat”, a declarat dr. Cui Guo, de la Universitatea din Hong Kong, coordonatorul studiului. 

„Valurile de căldură devin, de asemenea, mai frecvente și durează mai mult, așa că impactul asupra sănătății ar putea fi mult mai mare în viitor”.

Ce este un val de căldură și ce face corpului nostru

Un val de căldură reprezintă o perioadă extinsă de temperaturi neobișnuit de ridicate, raportate la pragurile climatice locale. 

În Regatul Unit, de exemplu, Met Office declară un val de căldură atunci când maximele zilnice depășesc 25°C în zone reci, precum Țara Galilor și Scoția și 28°C în zone mai calde, cum ar fi Londra sau East Midlands, timp de cel puțin trei zile consecutive.

În România, un val de căldură este declarat atunci când temperaturile depășesc semnificativ valorile normale, cu maxime frecvent peste 35°C și disconfort termic accentuat.

În 2025, astfel de episoade au fost frecvente, primul val major fiind în iunie, când s-au atins chiar și 40°C. În iulie și august, mai multe valuri au adus temperaturi între 35 și 43°C, cu nopți tropicale în care minimele nu au coborât sub 17-20°C. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) emite avertizări oficiale pe baza acestor condiții pentru a proteja populația și a gestiona riscurile.

Pe termen scurt, căldura extremă suprasolicită mecanismele naturale de răcire ale corpului.

Transpirația și creșterea fluxului sangvin către piele ajută la reglarea temperaturii, dar pun presiune asupra inimii și rinichilor. 

Dacă nu există suficientă hidratare și odihnă, pot apărea deshidratarea, epuizarea termică sau chiar insolația fatală.

Pe termen lung, expunerea frecventă la temperaturi ridicate agravează afecțiunile cronice, boli cardiovasculare, respiratorii și renale. Oamenii de știință cred că deteriorarea ADN-ului, stresul oxidativ și inflamația cronică ar putea explica de ce organismul îmbătrânește mai repede în condiții de caniculă.

Efectele globale ale valurilor de căldură

Descoperirile vin pe fondul unei crize climatice care face ca valurile de căldură să fie mai frecvente, mai lungi și mai intense. 

Europa este cel mai rapid continent care se încălzește. Franța a înregistrat deja două valuri de căldură record în această vară, cu temperaturi de peste 43°C.

O analiză recentă realizată de World Weather Attribution a estimat că în 2024 există, în medie, 41 de zile suplimentare de căldură periculoasă la nivel global.

Numărul victimelor este deja îngrijorător: în vara anului 2022, peste 63.000 de persoane au murit în Europa din cauza căldurii.

Impact asupra muncii și sănătății publice

Organizația Internațională a Muncii avertizează că 2,4 miliarde de oameni sunt expuși stresului termic la locul de muncă. 

Acest fenomen contribuie anual la 22 de milioane de accidente de muncă și aproape 19.000 de decese.

La nivel european, Comisia Paneuropeană pentru Climă și Sănătate, condusă de directorul regional al OMS, dr. Hans Kluge, avertizează că fenomenele meteorologice extreme reprezintă deja „o urgență de sănătate publică care se desfășoară în timp real”.

Noul studiu atrage atenția asupra necesității unor politici de reducere a inegalităților de mediu și de consolidare a rezistenței comunităților la valurile de căldură. Oamenii de știință cer protecție specială pentru categoriile vulnerabile și o planificare mai eficientă a sistemului medical.

Valurile de căldură nu mai sunt doar un disconfort trecător, ele reprezintă o amenințare asupra sănătății și longevității noastre.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE