Asocierea Universității Babeș-Bolyai cu MDPI: Provocările unui parteneriat controversat în scrierea academică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Colaborarea unei instituții de învățământ superior cu reviste din sistemul MDPI, criticate pentru practicile lor academice îndoielnice, poate fi extrem de toxică pentru integritatea științifică. Astfel de parteneriate contribuie la promovarea unei culturi a publicării fără un control riguros al calității, erodând standardele academice și încrederea în cercetarea validă. Pentru studenți și viitori cercetători, riscurile de a fi implicați într-un astfel de sistem includ o formare superficială, în care accentul nu cade pe cercetarea profundă și originală, ci pe „cântărirea” numărului de publicații, adesea fără substanță reală.
În perioada 24-28 februarie 2025, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) a organizat Academic Writing Week (AWW).
Scopul? Unul nobil, a-i familiariza pe studenții de la UBB cu scrierea academică. „Ești student la UBB și te-ai trezit vreodată uitându-te la o pagină goală, întrebându-te cum să începi? Ei bine, nu mai ești singur în lupta cu scrisul academic! AWW vine să-ți fie aliat” sună un anunț de promovare al acestei săptămâni de instruire în ceea ce vrea să însemne inițierea în redactarea unei lucrări științifice.
Lăsăm la o parte faptul că inteligența artificială pune o presiune uriașă pe ceea ce înseamnă scrierea unei licențe la finalul celor trei ani universitari. Trecem peste realitatea dură că în țara noastră sunt înmatriculați mulți studenți, iar numărul care-i revine unui profesor e unul mult prea mare. Sunt numeroase exemple de profesori care au de îndrumat peste 15-20 de studenți la licență, ceea ce, desigur, face ca o evaluare cât mai corectă să fie absolut improbabilă.
Să ne limităm la scopul acestui Academic Writing Week, adică (1) „workshopuri și traininguri interactive”, (2) „discuții live cu experți”, (3) „feedback direct pe lucrarea ta academică” etc.
Haideți să vedem cine sunt unii dintre experții acestui regal academic. De exemplu, Doina Vîrlan activează ca Journal Relations Specialist la MDPI.
De altfel, MDPI (Multidisciplinary Digital Publishing Institute) este partener oficial al acestei săptămâni a cercetării de la UBB – vezi print screenurile din 2024 și 2025. Care-i problema cu MDPI? Sistemul MDPI este o platformă de publicare academică ce oferă acces deschis la articole științifice în diferite domenii. În ceea ce privește acest sistem, există critici cu privire la practici controversate care pot fi considerate dăunătoare pentru sistemul de publicare academică.
1. Un model de publicare ce impune taxe mari pentru autori; MDPI folosește un model de publicare cu „taxe de procesare a articolelor” (Article Processing Charges), care sunt plătite de autori sau de instituțiile lor. Acest model poate încuraja publicarea cu orice preț în detrimentul calității – sunt mai importante taxele, banii, afacerea, mai puțin calitatea lucrării.
2. Critici legate de calitatea evaluării de specialitate; MDPI a fost acuzată că permite adesea publicarea unor lucrări fără o revizuire rigurosă a calității științifice.
3. Conflictul de interese cu modelele de business; în anumite cazuri, modelele de business ale editurilor open acces, cum este și MDPI, pot duce la conflicte de interese. Spre exemplu, editorii sunt mai interesați de obținerea veniturilor din taxele de publicare decât de asigurarea unui proces de publicare echitabil și corect din punct de vedere științific.
4. Timp de publicare foarte rapid în detrimentul calității. O comparație ilustrativă: în medie, o revistă de specialitate cu sistem peer-review are nevoie de minim o jumătate de an pentru a realiza întregul ciclu (uneori mai mult de un an). Revistele MDPI publică de cele mai multe ori în maximum o lună de la data trimiterii.
5. Lipsa de vizibilitate în baze de date recunoscute; revistele MDPI nu sunt indexate sau nu au un impact semnificativ în baze de date academice prestigioase, cum ar fi Web of Science sau Scopus.
Să dăm exemple concrete:
Sunt date care arată că revistele din concernul MDPI (sunt numeroase reviste sub această umbrelă) se încadrează în anumite trăsături ale definiției revistelor predatoare (predatory journals). Comportamentul lor indică faptul că prioritatea lor este interesul propriu, neglijând cele mai bune practici editoriale și de publicare; pentru detalii, vezi acest articol. Revistele predatoare sunt reviste false, înșelătoare, oportuniste. Jeffrey Beall, acum pensionar, a creat termenul pentru a identifica acele reviste care, ignorând procesele de evaluare, încearcă să genereze venituri exclusiv prin taxele de procesare a articolelor pe care autorii sunt obligați să le plătească. Aceste reviste sunt o amenințare globală pentru știință pentru că subminează integritatea, calitatea și credibilitatea sa.
Mai mult, acest tip de jurnale sunt văzute ca o amenințare pentru întreaga societate; ori de câte ori articolele publicate de acestea sunt indexate în baze de date selective, cum ar fi PubMed, „articolele primesc o expunere globală și sunt interpretate de cititori, inclusiv pacienți, ca fiind de încredere” (pentru detalii, vezi acest articol), cu toate că acestea nu au fost trecute printr-un proces editorial și de evaluare corect.
Urmare a acestor critici consistente, revistele MDPI au început să fie excluse din bazele de date bibliografice recunoscute internațional. De exemplu, pe 10 decembrie 2024, o notificare oficială din partea Clarivate preciza: în urma unei reevaluări amănunțite, acoperirea revistei Journal of Personalized Medicine (JPM), revistă MDPI, în Web of Science va fi întreruptă începând cu volumul 14, numărul 8 (august 2024). Conform analizei realizate de Clarivate, JPM nu a îndeplinit criteriul de relevanță a conținutului. Perioada de embargo a fost stabilită la doi ani, conform politicii standard a Web of Science. Clarivate – Web of Science este o bază de date bibliografică ce conține articole științifice din 22.000 de reviste peer-reviewed din întreaga lume. Platforma oferă instrumente pentru căutări avansate, analiza citărilor și bibliometrie.
Tot Clarivate a eliminat două reviste MDPI, inclusiv International Journal of Environmental Research and Public Health, din indexul Web of Science în 2024, ceea ce înseamnă că aceste reviste nu vor mai primi factori de impact. În 2022, Norvegia a eliminat revista Sustainability (tot MDPI) din lista revistelor pentru care cercetătorii primesc aviz pentru publicare, iar Finlanda a urmat exemplul la începutul anului 2023. Baza de date Scopus a Elsevier a suspendat indexarea conținutului din Sustainability. Alte titluri MDPI au fost reevaluate în 2023, iar revista de matematică Axioms nu mai este inclusă în cele aproape 30.000 de titluri ale Scopus. Aceste exemple sunt doar ilustrative, sunt mult mai multe acțiuni în aceeași direcție.
Concluzia este una evidentă: dacă organizăm un eveniment academic în România de azi, acesta trebuie făcut în așa fel încât asupra acestuia să nu planeze nici urmă de suspiciune și fake academic. Din fericire, România are numeroși cercetători, în țară, dar și în străinătate, unii în stare să ofere expertiză în această zonă a scrierii academice. Cu siguranță că mulți dintre cei care au participat la această săptămână academică sunt cercetători de bună calitate. Dar cum de cele mai multe ori se întâmplă la noi în țară, improvizația ia locul competenței. A te asocia benevol cu o platformă academică controversată din toate punctele de vedere indică amatorism și lipsa responsabilității pentru consecințele nocive la adresa scrierii academice de calitate. MDPI nu trebuie să fie partener academic cu nicio universitate din România. Cu atât mai puțin la UBB, unde vorbim de una dintre cele mai bune universități din țară.
