România oligarhică sau despre inegalitatea veniturilor și a averilor

Recent, în corul pedagogilor s-a aliniat și Valentin Lazea. Economist-șef la BNR, domnul Lazea vine cu un set de propuneri de nerefuzat. Iată ce (ne) spune onorabilul finanțist: „Ideea este așa. Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități. Faceți mai bine să refolosiți niște lucruri, să le reparați, să sortați plasticele separat și asta așa… Să mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul”. (link aici)

Mai mult, într-o postare pe site-ul Băncii Naționale a României, Despre onestitate în dezbaterea economică (link aici), Valentin Lazea este și mai ambițios. Zice domnia sa că publicul larg a beneficiat masiv de gratuități la transportul în comun sau cu trenul, tichete de masă, tichete de vacanță, tichete cadou etc., etc. O multitudine de gratuități, unele pe care și le permite, o spune economistul-șef, doar „un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele”.

Ergo, românii au primit pomeni și acum trebuie să le plătească, a venit nota. Doar că nota vine doar pentru unii – beneficiile și subvențiile au fost pentru toți, nota o plătesc doar cei de la bază, mai simplu, fraierii. 

Dar hai să ducem discuția într-o zonă mai concretă. Dacă mereu ne comparăm cu Europa de Vest, cu Europa Centrală la prețuri, la orice, de ce să nu ne comparăm și la distribuția veniturilor în societate? 

Luăm un caz concret. Să zicem că țara noastră a produs în 2024 doar 100 de lei. Știți cum se împart acești bani pe categorii de venituri? 

Din cei 100 de lei, 24,2 lei îi iau cei mai bogați 1% dintre români, 38,6 lei cei mai bogați 10%, iar pentru jumătate din populația României, 50% din total, abia dacă mai rămâne praful de pe tobă, adică 19,3 lei. 

E uluitor, nu? Deci cei 1%, de 50 de ori mai puțin numeroși decât cei 50% de la bază, câștigă mai mult, 24,2 lei versus 19,3 lei din ipotetic-reala sută de lei.

1% ˃ 50%, 1% mai mare decât 50%. E uluitor, nu? 

Dar poate că așa e trendul, așa e lumea europeană, nu? Da, inegalitățile sunt mari peste tot, dar parcă nicăieri în Uniunea Europeană mai mari decât în România. Priviți cifrele din tabelul de mai jos. Am adăugat, pentru comparație, două țări foste comuniste, Cehia și Slovenia, și alte două țări din vechea UE – înainte de aderarea fostelor țări comuniste, Belgia și Finlanda. 

Ce observați? Mai vedeți undeva aceste distribuții inegale ca la noi? De la 19,3%, cât este în România procentul pentru cei 50% de la bază, la 33,7% cât este în Cehia este o valoare aproape dublă, 87,3% mai precis. În aceste diferențe procentuale se ascund cifre de miliarde și miliarde de euro, bani suficienți pentru a echilibra nivelul economic dintre clasele sociale și de a da un sens ideii de cetățenie.

De ce nu copiem și noi aceste modele, dacă tot vorbim la infinit de modele din UE? De ce lăsăm aceste dezechilibre să persiste sau chiar să se adâncească în timp? Poate unii vor fi spunând că acolo este un echilibru mai mare pentru că există un nivel educațional mai ridicat. Nu, asta nu poate explica niciodată disprețul pe care-l arată elitele României pentru cei de la bază, acei milioane și milioane de truditori anonimi. Nu explică în nici un fel nivelul de segregare socială via distribuția veniturilor. 

După cum arată cifrele din tabelul de mai jos, putem spune fără tăgadă că sună a dogit cuvintele democrație, solidaritate, demos… Scindarea societății românești de la ultimele alegeri e un simptom al unei boli lungi. De la Aristot citire: nu politica, dar oligarhie, adică regimul românesc de azi! 

Tabel 1. Inegalitatea veniturilor și a averii – 2024 (în procente din venitul național total)

Sursa datelor: World Inequality Database – https://wid.world/ 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.