De ce PNL va deveni un partid irelevant, dacă nu se reformează intern 

Liderul PNL, Ilie Bolojan, e susținut de către Ciprian Ciucu, Raluca Turcan, Alexandru Muraru, Dan Motreanu și alții, în conflictul cu liberalii strânși în jurul președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, catalogat drept un puternic baron local, cu o imagine proastă în presa de dreapta, principalul contestatar al măsurilor premierului. 

În primul rând, trebuie precizat că acest nou joc al reformei în PNL de tipul USR versus USL este unul fals și ipocrit. Toți liberalii din actuala conducere PNL au acceptat, fără probleme, guvernarea cu PSD, în perioada lui Klaus Iohannis, și niciunul dintre ei nu s-au opus public, din convingere intimă, acestei guvernări la vremea respectivă. 

Mai mult, în perioada în care Klaus Iohannis conducea în mod autoritar partidul, vocea lui Ilie Bolojan nu a existat public, liberalul de la Bihor preferând o confortabilă tăcere, în locul unei opoziții curajoase, asumate în partid.

Bolojan nu a existat ca voce reformistă, critică nici atunci când conducerea PNL a fost preluată de Nicolae Ciucă, un militar care a predat un master la SRI, întărind astfel percepția publică că acest partid a ajuns să fie condus discret de serviciile secrete românești. 

Nimeni din partid nu s-a opus, din principiu, tendinței discrete de militarizare a liberalismului românesc, o anomalie care numai în România sau statele fragile din America latină se mai putea întâmpla. 

Mai mult, niciunul din facțiunea „reformistă” din PNL nu s-a opus public candidaturii pentru prezidențiale a lui Crin Antonescu, din partea PNL-PSD-UDMR, la momentul în care a fost negociată această candidatură, deși ar fi putut avea argumente solide să o respingă. 

Înainte de orice, Antonescu este un personaj politic care nu a mai putut ține pasul cu temele actuale ale societății, iar liberalul de acum 20 de ani s-a transformat, încet și gradual, într-un bun orator populist de tip AUR. Un pericol prin care trece, de altfel, toată mișcarea conservatoare din România. 

Liberalii cu viziuni reformiste, dacă ei chiar există, ar fi putut impune în interiorul partidului o dezbatere despre ce ar însemna un profil potrivit al unui lider liberal de secolul XXI. Nu au făcut-o, pentru că acest partid și-a pierdut demult democrația internă și identitatea doctrinară. 

PNL se diluează pentru că nu mai are personalitate proprie în raport cu partidele concurente 

În același timp, școala veche de a face politică, simbolizată de rivalul premierului, Hubert Thuma, nu mai poate fi o soluție pentru viitorul României. 

Însă această luptă de putere internă din PNL este mai degrabă una conjuncturală, nu una bazată pe valori și convingeri puternice. 

Pentru românii care urmăresc scena politică, a fost caraghioasă pirueta bruscă a unor liberali către noul ocupant de la Cotroceni, pliindu-se numaidecât pe agenda reformistă a lui Nicușor Dan. Aceiași care l-au susținut, până în ultima clipă, pe Klaus Iohannis, au devenit, pe moment, cei mai înfocați suporteri ai reformelor lui Bolojan. Credibil, nu? 

În realitate, PNL trece printr-o criză puternică identitară: ce mai înseamnă a fi liberal, în raport cu social-democrația susținută de PSD, și noul liberalism promovat de USR? Cum se diferențiază liberalii la nivel doctrinar față de AUR? 

Liberalismul lui Ilie Bolojan este unul european clasic, poziționat din punct de vedere economic, la mijlocul axei stânga-dreapta sau, mai degrabă, el este promotorul libertarianismului american al statului minimal? Existe nuanțe uriașe între cele două tipuri de dreaptă economică, iar Bolojan nu a oferit explicații logice ca să-i putem înțelege viziunea cu care dorește să guverneze țara. Dacă nici măcar membri marcanți din partid nu îi înțeleg ideologia economică, ce să mai vorbim despre votanții acestui partid? 

La acest moment, pozițiile divergente ale liberalilor arată că acest partid a ajuns un ghiveci cu de toate, care adună atât politicieni naționaliști, apropiați de AUR, cât și liberali useriști sub acoperire. Dacă nu își vor lămuri intern doctrina și ideologia politică, cel mai mare risc este ca acest partid să dispară de pe scena politică, unii dintre membri plecând spre AUR, alții spre PSD și alții fiind absorbiți în USR. 

Între USR și facțiunea useristă a PNL, raportul de forță este unul în favoarea USR la acest moment. USR ar absorbi PNL, nu invers, chiar dacă din punct de vedere electoral, PNL a înregistrat un scor mai bun. De ce? Pentru că USR a avut grijă să lucreze la prestigiul acestui partid.

Proiectul Comunitatea Liberală, creat de useriști, are strict acest scop: menținerea reputației și consolidarea unui brand de partid orientat în jurul elitei intelectuale românești. În schimb, PNL are reputația făcută praf, e pe butuci, nu mai transmite soft power pentru a atrage susținerea personalităților publice. PNL ar avea nevoie de figuri proaspete și articulate, care să câștige încrederea pierdută a românilor, dacă dorește să mai conteze pe viitor.

Au trecut câteva luni bune de când premierul a oferit scaune politice unor membri REPER sau Forța Dreapta și nici până azi nu a decis dacă PNL va fuziona cu aceste partide sau nu. Nici până azi, Bolojan nu a reușit să explice ce s-a întâmplat cu finanțele partidului, gestionate fraudulos în perioada lui Nicolae Ciucă, din cauza cărora PNL trece printr-o perioadă de austeritate.

Până să se certe în văzul românilor cu Thuma sau alți membri din PNL, Ilie Bolojan ar trebui să adune toți liderii la masă și să gândească o reformă serioasă a partidului. Ce mai înseamnă a fi liberal în raport cu partidele concurente la acest moment? Cu ce anume se mai disting ei față de ceilalți?

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.