Opinie de
Sidonia Bogdan
Toate articolele autorului

Dacă arunci un ochi, timp de câteva zile, în presa internațională, este ușor de observat că marii lideri ai lumii, USA, China, Uniunea Europeană, Israel au intrat, brusc,  într-o cursă contra cronometru pentru a demonstra cetățenilor simpli că nu se lasă paralizate de incompetență și pot gestiona riscurile de sănătate la care sunt supuși cetățenii întregii planete.

Cu un start prost, atât pentru autoritățile chinezești, care la începutul epidemiei, au încercat să-și mușamalizeze problemele, cât și pentru Administrația Trump, care, inițial, a bagatelizat efectele virusului, noua vedetă mondială este, de departe, Coreea de Sud, o țară dată ca exemplu pentru bun management în presa din întreaga lume. „Testați, testați, testați!”, este soluția de proveniență sud-coreeană, în lupta cu pandemia, care nu va fi uitată curând la nivelul mesajelor soft-power, care, în mentalul colectiv, îți ridică imaginea de țară.

Vom vedea care dintre marile puteri descoperă prima vaccinul salvator și care va fi țara care va implementa cele mai bune soluții economice care să aplaneze iminenta recesiune economică. În funcție de aceste rezulte, este foarte posibil să se reconfigureze noua dinamică mondială.

Totuși, pe lângă prioritățile privind riscurile de sănătate publică și recesiune economică, în subsidiar, o altă temă răzbate global, care, până mai ieri, ar fi stârnit o avalanșă de critici: cât de intruziv i se permite să fie statului, în supravegherea cetățenilor suspectați de transmiterea virusului, cu ajutorul noilor tehnologii? Securitate în lupta pentru răspândirea virusului sau dreptul la viață privată? Care ar fi raportul echitabil? Ceea ce ieri ar fi fost inacceptabil, azi, de teama virusului, paradigma se schimbă și devine acceptabil.

Benjamin Netanyahu. Foto EPA

Acum câteva zile, premierul israelian Benjamin Netanyahu anunța că dorește implicarea serviciilor secrete pentru a supraveghea, cu ajutorul noilor tehnologii, persoanele infectate cu coronavirus sau pe cele suspecte că ar transmite virusul. Ieri, Curtea Supremă israeliană a decis că va închide noul program de supraveghere în masă, dacă Knesset, adică instituția parlamentului, nu stabilește, în termen de cinci zile, regulile clare ale acestui program. Până mai ieri, acest tip de intruziune în viața privată era acceptabilă numai pentru monitorizarea suspecților de terorism, niciodată asupra cetățenilor simpli, nesuspectați că ar comite vreo infracțiune gravă.

Și, totuși, într-un text al New York Times semnat de boardul editorial (mai exact, într-un text care reflectă modul de abordare al întregii redacții), jurnaliștii liberali americani nu resping din start ideea supravegherii populației, ba chiar consideră că este o măsură care poate ajuta pentru diminuarea pandemiei, dacă este luată în calcul și protejarea vieții private.

Folosirea mijloacelor de urmărire a telefoanelor, ceea ce Israel face deja, ar putea fi de ajutor, deși îngrijorările cu privire la viața privată sunt substanțiale și trebuie puse în practică soluții adecvate pentru protejarea vieții private

New York Times

Iar măsura luată de autoritățile israeliene nu este singulară în lume.

„Pentru un stat autoritar, acest coronavirus este un paradis”, se exprima un diplomat occidental la Moscova, în contextul măsurilor de supraveghere luate și de președintele rus, Vladimir Putin, în lupta cu răspândirea virusului.  În această perioadă doar testezi eficiența noilor instrumente de control, iar data viitoare le folosești pentru a combate adunările publice care nu convin autorităților.

Joi, Vladimir Putin vizita un centru moscovit de monitorizare a răspândirii virusului, iar primarul Moscovei a dezvăluit presei, în acest context, că autoritățile folosesc programe de recunoaștere facială pentru a prinde rușii care ignoră recomandările privind izolarea la domiciliu. Centrul moscovit monitorizează și știrile false distribuite în social media, o informație care stârnește grimase în Occident, știut fiind faptul că regimul de la Kremlin este responsabil pentru distribuirea multor campanii de fake news în spațiul cibernetic occidental, inclusiv pe tema coronavirus.

Vladimir Putin. Foto EPA

Peste 200 de ruși, care nu au respectat regulile de auto-izolare, au fost depistați cu ajutorul camerelor de recunoaștere facială. Drept mulțumire, structurile de forță moscovite doresc implementarea altor 9,000 de camere, pe lângă cele 178,00 deja existente.  

Acțiunile de control polițienesc au sens, pe moment, în combaterea pandemiei, totuși, niciodată cetățenii nu trebuie să cedeze dreptul lor la viață privată.

Pe o altă parte a globului, în Marea Britanie, oficiali din domeniul sănătății și oameni de știință speră să testeze cât mai repede un app pentru telefoanele smart care să alerteze oamenii care intră în contact cu persoane infectate cu coronavirus.

Spre deosebire de sistemul de urmărire al smartphone-urilor folosit de guvernul chinezesc, o țară autoritaristă care a dus la extrem politica de supravegherea în masă a populației, proiectul britanic s-ar baza pe participarea voluntară a persoanelor dispuse să își facă publică viața privată dintr-un sentiment de datorie civică. Autoritățile britanice se angajează că vor respecta toate standardele occidentale referitoare la dreptul la viață privată, lucru care nu s-a întâmplat, în această perioadă, în China și nici în Coreea de Sud.

O dezbatere asemănătoare referitoare la supravegherea populației are loc și în spațiul public american, însă precedentul Edward Snowden generează, în rândul marilor companii de tehnologie, atitudine rezervată în a oferi cantități mari de date autorităților statale, pentru a putea realiza estimări asupra posibile focare grave de infecție cu coronavirus pe teritoriul Statelor Unite.

Deși pare derizoriu, spațiul public din România a ratat o dezbatere publică privitoare la  această temă- responsabilitate față de răspândirea unor infecții versus dreptul la viață privată.  Cazul mult hulitului fost comisar-șef al Poliției Capitalei, Nelu Lupu, este elocvent în acest sens. Să minți autoritățile statului cu cine ai avut contacte în perioada în care transmiteai virusul este grav, iar acțiunea procurorilor Parchetului General de a-i deschide un dosar penal este justificată și întemeiată. În perioada investigațiilor, procurorii sunt obligați să îi respecte drepturile garantate de Constituție și, probabil, i-au fost respectate.

Să știe o Românie întreagă că fostul polițist a fost cu amanta în Israel, să știe hotelurile în care a dormit și traseul amănunțit ale zilelor petrecute în Israel, este o intruziune în viața lui privată și sper ca, după ce pandemia se va fi terminat, Nelu Lupu să încerce să-și găsească dreptatea într-un proces civil împotriva celor care au dezvăluit astfel de amănunte cancaniere. În toată atmosfera încărcată de acum, devine imposibil să faci o reconstituire și vezi cine a divulgat presei informații irelevante interesului public, care atingeau dreptul la viața sa privată. Nelu Lupu putea merge și cu bunica în Israel, contaminarea celor cu care ar fi intrat în contact ar fi prezentat aceleași riscuri. Gradul de intimitate între el și femeia cu care ar fi fost în Israel nu avea nicio relevanță.

Nu poți renunța niciodată la un principiu fundamental, indiferent cât de antipatic ți-ar fi acel om.

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”
GSP.RO

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”

Horoscop 8 aprilie 2020. Berbecii au parte de o zi cu trăiri intense
HOROSCOP

Horoscop 8 aprilie 2020. Berbecii au parte de o zi cu trăiri intense