Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Și atunci, ca și acum, ca și în 2014, europenii, dar și SUA au dezavuat anexarea ilegală a Crimeei, al cărui statut unilateral declarat de Kremlin – de provincie autonomă a Federației Ruse -, nu a fost și nu este recunoscut. Comisia Europeană a comunicat că podul care leagă continentul de peninsulă este o nouă încălcare de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Europenii și americanii rămân cu declarațiile de poziție, fără efecte imediate, ucrainienii rămân fără Crimeea, pentru totdeauna, iar rușii rămân și cu Crimeea, și cu podul peste strâmtoarea Kerci. Tot pentru totdeauna.

Fapte clare, declarații de poziție, efecte sub așteptări

În disperare de cauză, Ucraina a dat în judecată compania privată Grand Service Express, care opererază cursele feroviare pe traseul Sankt Petersburg – Sevastopol. Ucrainienii se plâng că podul peste Strâmtoarea Kerci împiedică transportul maritim dintre Marea Neagră și Marea Azov. Cu alte cuvinte, confiscarea strâmtorii și operaționalizarea traseului rutier și feroviar rusesc în Crimeea sunt încălcări flagrante ale dreptului internațional și ale suveranității Ucrainei. Un adevăr palpabil, căruia nu i se găsește o soluție. Pentru că atitudinea europenilor față de acțiunile din ce în ce mai persistente ale lui Vladimir Putin pune în discuție capacitatea UE de a răspunde proporțional la provocările liderului de la Kremlin.

Acordul de la Minsk din 2015 – imperativul umanitar care a dat câștig de cauză Rusiei

Pentru a răspunde la întrebarea dacă se poate face mai mult pentru Ucraina, astăzi, în raport cu comportamentul  hegemonic al Rusiei, să ne amintim care au fost condițiile semnării Acordului de la Minsk, din 2015, care a pus capăt crizei internaționale declanșate de anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

La semnarea acordului, a prevalat – deasupra oricăror argumente de natură juridică, constituțională, sau de drept internațional – imperativul absolut al salvării de vieți omenești, prin încetarea atacurilor asupra populației civile.

Astfel, imperativul umanitar al urgenței stopării crimelor a biruit asupra întoarcerii la respectarea carteziană a legii, a normelor, a convențiilor și tratatelor internaționale, asumate în format multilateral. Practic, încă de acum cinci ani, Ucraina a devenit victima nu numai a Federației Ruse, ci și a diplomației europene și americane, care nu au generat un plan de acțiune preventivă și de ripostă fermă și coordonată.

Este deja târziu ca, o dată sesizată slăbiciunea partenerilor occidentali, Federația Rusă să mai poată fi intimidată în zona ei de influență. Cu atât mai mult cu cât interesele energetice ale Ucrainei trec prin mâna rușilor, iar arma gazului face din cele două țări actori interdependenți, în mod fatal.

Podul peste strâmtoarea Kerci – cel mai lung din Europa, care a fost construit în doar patru ani – spune totul: Rusia își recuperează, încet, dar sigur, spațiul de influență. Iar occidentalii nu pot decât să asiste la demonstrațiile de forță ale lui Putin, practic neputincioși. 

Tot ceea ce mai pot face europenii, în încercarea de a sprijini partea ucraineană, este să participe la înțelegeri și acorduri ucrainiano-ruse, în formate de negocieri internaționale. Este cazul recentului nou schimb de prizonieri, dintre autoritățile de la Kiev și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, care va avea loc până la sfârșitul anului. Operațiunea urmează Summitului ”Normandia”, de la Paris, care angajează Rusia, Ucraina, Germania și Franța, dar și OSCE. 

Ca și în cazul Acordului de la Minsk, formatul ”Normandia” a soluționat încetarea progresivă a conflictului din estul Ucrainei, după trei ani de paralizie diplomatică, scopul grupului trilateral fiind salvarea de vieți omenești. Astfel, au avut loc consolidarea încetării focului, schimbul masiv de prizonieri pînă la finele lui 2019 și noi retrageri de trupe din trei zone critice, până în 2020.

Analiza rezultatelor geopolitice arată însă ca un duș rece, aruncat peste capete înfierbântate. Aceasta arată că asistența internațională occidentală a permis diminuarea considerabilă a conflictului, dar nu a atins obiectivele ucrainiene supreme: scoaterea regiunilor Donețk și Lugansk de sub influența separatiștilor pro-ruși, adică îndepărtarea Rusiei de Ucraina.

Întâmpinat cu așteptări foarte mari și cu speranțe idealiste, noul președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenski, dovedește că viața politică nu seamănă defel cu un studio de spectacol. Fără sprijin și asistență occidentală, Zelenski este mâncat cu fulgi cu tot de atotputernicul său vecin, Vladimir Putin. Scoaterea Ucrainei de pe orbita Kremlinului pare un obiectiv din ce în ce mai îndepărtat.

Munca până la moarte și condiții economice incerte – oferta lui Putin pentru propria națiune

Jocul de lider regional autoritarist al lui Putin (susținerea conflictului din estul Ucrainei sau intervenția din nordul Siriei) nu mai impresionează demult populația rusă, de acasă. Cetățenii se confruntă de peste doi ani cu o degradare galopantă a situației economice și sunt nemulțumiți de creșterea vârstei de pensionare, de la 60 la 65 de ani, la bărbați, și de la 55 la 60 de ani, la femei.

Perspectiva muncii până la moarte îi înfurie pe ruși, a căror speranță de viață medie este de 66 de ani pentru bărbați.

Politica militaristă externă a lui Vladimir Putin nu ține de foame. Aflat de 20 de ani la putere în Rusia, sub diferite forme, loviturile de imagine ale fostului spion KGB devin insuficiente, în fața nevoii de predictibilitate economică și de prosperitate personală, reclamate din ce în ce mai vocal de pături largi ale națiunii ruse. 

Colapsul economic al Rusiei în era Putin – o chestiune de timp

Experți ruși și occidentali afirmă că un colaps economic al Rusiei este o chestiune de timp, iar Putin își îngroapă, practic, propria țară în irelevanță economică. Pe fondul unei ”oboseli a populației de politica externă” – menită să satisfacă un orgoliu prezidențial nemăsurat – al patrulea mandat prezidențial al lui Putin a demonstrat incapacitatea liderului de la Kremlin de a rezolva problemele structurale ale economiei naționale.

Afectată puternic de sancțiunile internaționale aplicate din 2015, după anexarea Crimeei, starea economiei este principala problemă a Rusiei. Pe care Putin nu o mai poate rezolva. 

Președintele Federației Ruse afișează acum din ce în ce mai des efigia unui tigru slăbit, cu un răget încă amenințător. Prea puțin, pentru măreața națiune rusă, pierdută de 20 de ani printre promisiuni, insuccese, ratări și o mare poveste despre ”măreața maica Rusie” de altădată, vândută cu abilitate de aparatul de propagandă din jurul lui Putin.

Este de aceea imperios necesar ca partenerii occidentali ai Ucrainei să vrea și să poată mai mult, pentru atragerea Kievului în clubul european al bunei guvernări, în beneficiul poporului. 

Citeşte şi:

Daniel Chițoiu, implicat într-un accident soldat cu moartea a două persoane. Care e starea fostului ministru

Am fost de Crăciun într-un centru pentru victimele violenței în familie. Aici ajung femeile doar cu hainele pe ele, copii de mână și coșmaruri care le urmăresc ani buni 

Zile libere 2020 – calendar sărbători legale, calendar vacanțe în anul 2020

Cristi Bud, despre moartea fiului său de doar 5 zile: "E posibil să fi scăpat copilul". Cand a cerut înregistrările de pe camere a primit un raspuns incredibil
GSP.RO

Cristi Bud, despre moartea fiului său de doar 5 zile: "E posibil să fi scăpat copilul". Cand a cerut înregistrările de pe camere a primit un raspuns incredibil

Horoscop 25 februarie 2020. Taurii au probleme de comunicare
HOROSCOP

Horoscop 25 februarie 2020. Taurii au probleme de comunicare