De ce cifrele COVID ale autorităților nu se potrivesc cu cifrele acelorași autorități? Cum să faci sănătate publică fără date de încredere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Câte paturi ATI are România? Depinde cine întreabă și pe cine. Cum de numărul testelor pozitive rămâne același și când se fac de trei ori mai multe? Depinde cine răspunde.
Cuprins:
Să derulăm spre începutul pandemiei în România.
Victor Costache, pe-atunci ministrul sănătăţii, martie 2020: “În România avem 4.000 de paturi de Terapie Intensivă”.
Document al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, tot martie 2020: “Avem 2.503 paturi de Terapie Intensivă adulţi şi 150 de paturi ATI copii”.
Grupul de Comunicare Strategică, martie 2020: “România dispune de 2.653 de paturi de Terapie Intensivă”.
Nelu Tătaru, noul ministru al sănătăţii, 19 iulie 2020: “În România sunt 4.000 de paturi de Terapie Intensivă, dintre care 1.927 sunt în spitalele COVID”.
Document al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, 27 iulie 2020: “În România există 3.753 de paturi ATI, din care 1.356 de paturi sunt destinate exclusiv COVID-19”.
Ne oprim aici, deşi lista cifrelor care se bat cap în cap ar putea continua.
Cum să faci sănătate publică fără să ai informații de încredere?
De la numărul total de paturi la cel de paturi rezervate pacienţilor cu COVID-19, la numărul de ventilatoare funcţionale, autorităţile s-au contrazis din martie până astăzi şi continuă să o facă de suficient de multe ori pentru a şubrezi de tot încrederea oamenilor în cifrele oficiale.
Iar să faci sănătate publică fără cifre de încredere este ca şi cum ai încerca să construieşti un nou Empire State Building pe fundaţia unei cabane.
Miniştrii, profesorii, experţii noştri nu se încurcă în calcule complexe, în ambiţii de eficientizare a banului public, în evaluarea tehnologiilor de sănătate. Nu o matematică sau o statistică prea complexă reprezintă problemele noastre. Avem unele mai pământene. În România, după cinci luni de pandemie, nu reuşim să numărăm câte paturi de Terapie Intensivă sunt în sistemul public.
Până la a adăuga paturi și instalațiile corespunzătoare, noi nu le putem număra
Cum le organizăm mai bine, cum aducem personal suficient pentru ele - astea sunt deja probleme ce par de dificultatea întrebărilor din fizica cuantică, ţinând cont de faptul că decidenţii nici măcar nu reuşesc să le numere.
În documentul consultat ieri de Libertatea, o situaţie centralizată de SRATI, transmisă ziarului de secretarul de stat Horaţiu Moldovan, scrie că la nivel naţional sunt 3.753 de paturi, din care 2.130 în spitale COVID şi 1.550 în spitale non-COVID.
O colegă vede cifrele şi face adunarea: nu dă atât. Are dreptate: nu dă atât. Totalul ar fi, de fapt, de 3.680 de paturi, nu 3.753.
Întrebat de Libertatea care dintre aceste cifre este greşită, Horaţiu Moldovan ne răspunde, într-un mesaj: “Nu pot în acest moment. Într-adevăr, sunt anumite inadvertenţe minore. Vom reevalua datele zilele următoare”.
Unde are dreptate secretarul de stat
Are cumva dreptate şi secretarul de stat. Faptul că adunarea este greşită cu 73 de paturi nu este un capăt de ţară, având în vedere că ministrul sănătăţii spune, încă din luna iulie, că ar fi 4.000 de paturi în sistem, deci cu mai mult de 300 decât sunt în realitate.
Bine, de fapt, câte sunt în realitate rămâne sub semnul întrebării, dar mai ales câte din ele pot fi folosite pentru infecţiile grave cu COVID-19, deci au şi linie de gardă, şi ventilatoare.
În reţetele de prăjituri apar uneori expresii ca “făină cât cuprinde”. Şi chiar dacă în bucătărie astfel de măsurători merg, ele nu merg şi în medicină. Nu putem cumpăra ventilatoare “câte încap” ori interna pacienţi “câţi încap”.
Dacă aruncăm cu cifre precum cu clătitele în aer, nu vom avea niciodată dimensiunea corectă a problemei. Iar o problemă nemăsurată cum trebuie nici nu poate fi rezolvată.
Numărul testelor pozitive, o altă problemă
Însă desconsiderarea datelor corecte, acurate, relevante este una dintre cele mai vechi boli ale sistemului medical.
Observând cum atât la 7.000 de teste, cât şi la 21.000 de teste România avea, în zile consecutive, tot în jur de 1.000 de noi cazuri de COVID-19, ziarul a încercat să obţină o explicaţie de la Adriana Pistol, epidemiolog şi director al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
“A fost o întâmplare”, ne-a spus Pistol, deşi conduce structura responsabilă de datele de care dispunem în această pandemie.
Datele care dau ştirile zilei, datele care influenţează comportamentele oamenilor, datele care dau măsura epidemiei la un moment dat în timp.
“O întâmplare” va fi şi dacă vom reuşi să trecem de această pandemie, învăţând măcar că sănătatea publică se face cu cifre. Corecte.
