La Kremlin există deja planul guvernului marionetă de la Chișinău
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În vârstă de 30 de ani, Paula Erizanu este o scriitoare din Republica Moldova laureată a multiple premii. De asemenea jurnalistă, Erizanu scrutează cu îngrijorare războiul din apropierea țării ei de origine. Citând un fost ministru al justiției al Republicii Moldova, ea susține că nu e deloc exclus ca următoarea victimă a aventurii militare a președintelui Vladimir Putin să fie patria ei și invită la discuții pentru posibilele soluții. Care sunt acestea?
Cuprins:
Mama mi-a spus că atunci când mă năștea în maternitatea din Chișinău acum 30 de ani, auzea exploziile din războiul transnistrean. Când am împărtășit lucrul acesta cu un prieten, el n-a crezut că exploziile se pot auzi la câteva zeci de kilometri depărtare. Azi, moldovenii știu ce înseamnă zgomotul bombardamentelor.
Bunica mea, care locuiește într-un sat din nordul țării, s-a trezit în toiul nopții de 24 februarie de la zgomotul exploziilor din Ucraina. N-a fost singura. Pentru mulți, situația scoate la suprafață traumele războiului de pe Nistru din 1992.
„Mama mea, care a trăit oroarea războiului pe Nistru fiind în inima conflictului (Dubăsari), îmi spune astăzi că nu mai vrea să treacă prin așa ceva”, scrie jurnalista Oxana Iuteș. „Nu mai vrea valuri de pământ, provocate de explozii, să se lovească de geamuri. Să audă șuierături de gloanțe lângă ureche. Să vadă atâția răniți și morți cât a văzut atunci când activa în calitate de asistentă medicală."
„La Kremlin există deja noul guvern marionetă de la Chișinău”
Pericolul ca războiul să revină în Republica Moldova e real, dar nu e inevitabil. „Dacă Ucraina pică, Republica Moldova va fi consumată la desert", a scris fostul ministru al justiției Alexandru Tănase pe Facebook. „În laboratoarele Kremlinului deja există și lista noului guvern marionetă". Aceste îngrijorări sunt împărtășite de mulți concetățeni în spațiul mediatic moldovenesc.
Dar este și ancorată în realitate această frică de escaladare a războiului de agresiune al Rusiei și în Moldova? Cum evităm să ajungem acolo? Ce putem face înainte să fie prea târziu?
Din discursul lui Putin, e clar că acesta are o ultimă dorință înainte de moarte: să refacă Imperiul Rus (sau Uniunea Sovietică, o altă formă a imperialismului rus). Fiind un stat neutru prin Constituție, Republica Moldova practic poate fi ocupată oricând de ruși - mai ales că armata rusă nu a plecat niciodată din Transnistria, în pofida tratatelor internaționale, semnate de Rusia încă în 1999, care au indicat că aceștia își vor retragere armata. După recunoașterea Luhanskului și Donețkului de către Rusia, s-au vehiculat zvonuri că așa-zisele autorități de la Tiraspol au zburat la Moscova pentru a cere și ele recunoașterea Transnistriei. Între timp, partidele pro-ruse din Moldova își arată adevărata față: acestea reprezintă nu interesele cetățenilor moldoveni, ci ale sponsorilor lor, Kremlinul.
Din fericire, avem o guvernare care reprezintă adevăratele interese ale Republicii Moldova, care și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina și deschiderea de a primi refugiați ucraineni.
La fel ca în România, în Republica Moldova grupuri de cetățeni au organizat ajutoare, transport și cazare pentru valul de refugiați din Ucraina.
În timp ce mulți moldoveni și-au deschis casele pentru ucrainenii refugiați, zeci de cetățeni moldoveni au plecat deja în România pe cale terestră, toate zborurile din Chișinău fiind suspendate. Pe rețelele socialde din Moldova persistă o întrebare. Ea sună astfel:
<strong>„Că UE și-a băgat piciorul în Ukraina, e clar. Întrebarea mea e alta: ce va face România cu cetățenii săi din Moldova? Pentru că noi suntem următorii!", scrie Andrei Botnaru. </strong>
Sute de mii de basarabeni au cetățenie românească. În 1940, Basarabia era parte a României și a fost cedată, fără nicio luptă, rușilor. După ce în 1991 Ion Iliescu a refuzat unirea Basarabiei cu România, azi, în 2022, ce poate face România pentru basarabeni?
Singuri, putem fi ocupați în orice moment
Mesajele unioniste împânzesc spațiul internautic moldovenesc. Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova are o armată mică și nepregătită. Singuri, putem fi ocupați în orice moment.
Pentru basarabenii care susțin ideea unirii, aceasta e soluția de supraviețuire în scenariul invaziei rusești. În România, Traian Băsescu este, însă, singura voce care susține opțiunea de a scoate hotarul de pe Prut și a pune hotar pe Nistru. Bineînțeles, ideea e riscantă și, pe lângă reticența NATO, ar putea genera o reacție dură din partea Rusiei.
Alții susțin o intervenție umanitară a României în Republica Moldova. „De exemplu, să ceară ca Guvernul de la București să trimită soldați și tehnnică militară pentru a gestiona fluxul inevitabil de refugiați din Ucraina. Cu o armată NATO pe teritoriul nostru, am avea cel puțin o șansă să nu fim atacați și ocupați în următoarele zile sau săptămâni. Nu văd altă soluție la moment”, scrie unionistul declarat Dragoș Galbur.
Ce facem cu televiziunile care incită la violență?
Dar cel mai mare val de solicitări din spațiul virtual moldovenesc ține de sistarea propagandei politice ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, după modelul țărilor baltice și, prea târziu, al Ucrainei - state care au înțeles riscul dezinformării în războaiele hibride de azi.
În urma declarării stării de urgență în Republica Moldova pe 24 februarie, timp de 60 de zile, au fost blocate site-uri care instigau la ură și violență.
În ceea ce ține de televiziuni, situația e mai complicată - dacă nu se merge pe calea radicală a balticilor și ucrainenilor, varianta de compromis ar fi doar retransmiterea programelor de entertainment rusești, dar nu și cele informaționale, cu mesaje de ură.
E vorba de lege. Când statul oferă licența unei televiziuni, în numele societății, o face gratuit, cu condiția ca oamenii să primească la schimb informații, nu incitare la ura, xenofobie sau violență. Asta e ilegal.
De aceea, dacă în orice criză se ascunde și o oportunitate, atunci, cel puțin mediatic, situația actuală ne poate oferi șansa să avansăm în decolonizarea „informațională” a Republicii Moldova de către Rusia. Înainte să dea tancurile rusești din nou peste noi.
Foto: Profimedia
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
