Efectele muncii de acasă: dispare modelul relațional feudal, tehnologia înlocuiește șeful supraveghetor. Noile relații de muncă modifică piața imobiliară (II)

În prima parte, principalul aspect analizat a fost munca de acasă, așa cum s-a derulat în această perioadă, cu lucruri bune sau mai puțin bune.

Până acum, ideea general împământenită la nivelul conducerilor corporațiilor a fost că munca de acasă este doar în avantajul angajatului. Poate că așa a fost în urmă cu decenii, dar, în fapt, nu mai este de multă vreme așa nici pe departe.

Modelul actual al relațiilor de lucru este o prelungire a modelului relațional feudal

Întârzierea implementării muncii de acasă/ de la distanță ține mai degrabă de mentalități și de iluzia controlului. În cele mai multe cazuri de construcții corporatiste, modelul relațiilor de lucru este o prelungire a modelului relațional feudal, bazat pe vasalități și suzeranități, de la baza piramidei până în vârf.

Halele deschise în care furnicuțe harnice robotesc sub ochiul vigilent al supraveghetorului țin de un tip de organizare care aparține, de fapt, trecutului și de care ne agățăm cu dinții mai degrabă din neputință managerială. Folclorul românesc promovează drept înțelepciune moștenită zicerea „Ochiul stăpânului îngrașă vita“. Poate fi adevărat în oierit, în zoocultură în general, dar este un tip de înțelepciune complet depășit în contemporaneitate.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Și, iarăși, tehnologia este cea care face inutile raporturile de forțe de tip suzeran-vasal care se dezvoltă în corporațiile moderne. Relațiile contractuale de muncă din contemporaneitate trebuie să coboare cu picioarele pe pământ și să scape de arhetipul angajatului imatur apriori, care trebuie supravegheat, altfel chiulește.

Tipul de muncă de birou din cotemporaneitate nu mai necesită supraveghere directă umană. Orice manager, de la orice nivel, poate controla productivitatea angajaților prin intermediul computerului, verificând cu exactitate atât volumul de muncă depus, cât și eficiența fiecărui individ. Ședințele, atât de dragi managementului corporatist și instituțional, nu mai au nevoie, astăzi, de săli spațioase, cafea, răcoritoare și fursecuri plătite de companie. Viteza mereu în creștere a conexiunilor de date și software-urile din ce în ce mai complexe de teleconferință au simplificat mult lucrurile. Este posibil ca din ecuația relațională a muncii la birou, munca de acasă să elimine farmecul personal și atracția fizică. Nu este neapărat o pierdere de neînlocuit.

Downshifting imobiliar pentru companie, upgrade pentru angajat

În momentul în care companiile vor accepta pe scară mare nu doar că își scad cheltuielile și, implicit, își măresc profitul, ci și că nu pierd controlul asupra angajaților, lucrurile se vor schimba rapid.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Una dintre previziunile comune în aceste zile este că piața imobiliară se va prăbuși ca urmare a crizei economice inevitabile de după criza medicală. Dar este o previziune care se bazează pe tiparele vechilor relații de muncă. Noile relații de muncă vor ține piața imobiliară la un nivel ridicat, dar o și vor modifica radical.

Abandonarea a nenumărate spații de birouri va arunca în criză acest sector al pieței imobiliare, deși, paradoxal, îi va oferi și soluția revenirii destul de rapide. Acolo de unde au plecat companiile vor reveni oamenii, dar în alte condiții, care presupun viteză de reacție și investiții, uneori consistente.

Spațiul de lucru, inclus în spațiul de locuit

Modelul actual de locuire, cel majoritar, oferă doar o iluzie a confortului, nu și un confort real. Pentru un spațiu folosit, în general, maxim 12 ore pe zi, în medie, subconștientul ne îndeamnă să nu facem investiții cu adevărat majore. Locuința citadină modernă este mai degrabă un pivot între timpul petrecut la birou, cel petrecut în oraș pentru cumpărături și divertisment și ieșiri în natură/la țară ori city-break-uri și călătorii. Munca de acasă va schimba aceste obișnuințe și va da naștere unor noi nevoi.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

În primul rând va fi nevoie de mai mult spațiu, în care să poată fi integrat și biroul. Lunile de izolare care s-au scurs deja au făcut industria obiectelor de mobilier să descopere că au crescut foarte mult cererile pentru birourile obiect fizic, pentru că cei mai mulți nu aveau acasă un spațiu de lucru echivalent cu un birou, pe care să-și poată pune laptopul. Acesta va deveni un obiect standard și va trebui integrat în spațiul de locuit.

Transformarea locuinței și în loc de muncă va necesita, de asemenea, un spațiu mai mare. Cumva, garsonierele vor dispărea treptat din oferta imobiliară, fiind înlocuite de locuințe cu minimum două camere. Asta în cazul persoanelor singure. O familie cu doi copii, de exemplu, în care ambii parteneri lucrează de acasă, iar copii fac teleșcoală, va avea nevoie de o compartimentare locativă și mai variată: camere de odihnă pentru toți, camere de lucru-studiu pentru toți. Un apartament de trei camere nu va mai fi mulțumitor pentru o familie cu doi copii, poate nici pentru una cu un singur copil, standardul minimal devenind locuința cu 4 camere.

Cum spuneam, paradoxal, cel mai repede se vor adapta pe astfel de oferte dezvoltatorii imobiliari care s-au orientat pentru spațiile de birouri. Având clădiri goale sau în construcție, cu spații ample, aceștia le vor recompartimenta, adaptându-le cererii de pe piață. Va fi nevoie de investiții și de soluții rapide pentru a rezolva problema iluminării naturale, a instalațiilor sanitare și a climatizării individuale, de exemplu, dar nu sunt impedimente cu adevărat serioase.

De acasă înseamnă de oriunde

Cum va schimba munca de acasă zonele rezidențiale, transportul și multe altele, vom vorbi în episoadele dedicate. Acum să mai aruncăm o privire asupra unui aspect pe care, în momentul de față, foarte puțini îl iau în cosiderare.

Se fac deja studii despre orașele cele mai prietenoase/ potrivite cu munca de acasă. Dar de ce orașe? Munca de acasă/ de la distanță înseamnă că, de fapt, putem munci de oriunde. În momentul de față ne țin în orașe locurile de muncă și toate lucrurile legate în special de acestea. Ne căutăm locuințe fie apropiate de locul de muncă (o reminiscență a vremurilor în care un angajat avea același angajator întreaga viață, o perioadă deja depășită), fie apropiate de mijloace de transport în comun care să ne ducă la muncă. Parcările sunt un coșmar în toate orașele mari, atât la reședință, cât și la birou. Dar…

Dar nu vom mai fi obligați să facem asta. Vom putea lucra de oriunde. Iar de oriunde poate însemna chiar de oriunde. Fie dintr-o casă de pe malul mării sau de la munte, fie dintr-o casă dintr-un mic sat de câmpie, la marginea unui heleșteu sau a unei păduri, cu o curte care să permită existența unor copaci ce oferă măcar umbră, dacă nu și fructe. Dar putem lucra și din altă țară, de oriunde de pe glob, singura condiție fiind accesul la telecomunicații fiabile și performante, iar asta va exista aproape peste tot.

Încet-încet, satele pustii ale României în care există numeroase gospodării părăsite se vor repopula primele, căci va fi mai ieftin să preiei o gospodărie săsească, de exemplu, și doar să o renovezi. Când această resursă se va termina, și se va întâmpla rapid, piața imobiliară se va dezvolta în rural. Și aici se vor schimba mentalități, cel mai probabil. O mobilitate sporită a forței de muncă, inclusiv cea înalt calificată, poate determina schimbarea apetenței pentru proprietate. Vei putea, eventual, să ai o proprietate într-o anumită zonă, dar pe care să o închiriezi în timp ce tu locuiești și lucrezi de acasă la sute sau mii de kilometri distanță, plătind chirie.

Dezvoltatorii imobiliari vor încerca să speculeze aceste tendințe și vor construi în zonele rurale, dar altfel decât o fac astăzi în zonele urbane. Există riscul apariției de blocuri în paradisuri naturale? Cu siguranță, pentru scăderea costurilor și creșterea profiturilor, dar speranța mea este că piața va respinge această încercare.

Stradă, școală și spital?

Din sfânta treime comunitar urbanistică a străzii, școlii și spitalului, viitorul destul de apropiat ar putea reține doar strada. Școala și spitalul s-ar putea să nu mai fie priorități strict geografice. Teleșcoala, un concept încă nedefinit, dar în rapidă impunere, asemeni muncii de acasă, ca și telemedicina vor rezolva multe dintre neliniștile actuale legate de educație și sănătate. În ceea ce privește sănătatea, cazurile grave și urgențele, cu siguranță, vor fi rezolvate ca și astăzi, în spitalele mari. Probabil accesul la aceste spitale se va îmbunătăți considerabil în timp, astăzi diferențele fiind favorabile orășenilor, dar nu decisiv. În definitiv, este posibil ca o ambulanță să aibă nevoie de la fel de mult timp pentru a ajunge la Spitalul de Urgență din Floreasca din Drumul Taberei sau din Snagov.

Cum mai există nenumărate aspecte ale posibilelor schimbări de discutat, mai există și episoade. Acestea din urmă, din fericire, nu sunt nenumărate.

Urmărește-ne pe Google News