Electoratul care valorează președinția: „ne-europenii” din mijlocul societăților liberale

Pentru prima dată marile partide nu pot propune un finalist la prezidențiale. Avem practic doi candidați care și-au făcut numele prin lupta „antisistem”, foști colegi la protestele Roșia Montana din 2011. Chiar dacă au ajuns parte a sistemului, fie și marginal – unul senator și lider de partid parlamentar, iar celălalt primarul Capitalei, ei și-au păstrat aura de „antisistem”.

Revanșismul celor două părți e cumva legitimat. Ceea ce au făcut marile partide PSD-PNL a produs, mai ales în ultimii ani multă nemulțumire. Cauzele? Le discutăm altădată. Ceea ce au făcut ultimii doi președinți timp de 20 de ani – de la Băsescu la Iohannis – a adus nu doar nemulțumire, ci și multă frustrare și furie. Culegem roadele ultimilor doi președinți dar și coaliții. 

Tehnic e simplu: George Simion a câștigat detașat, cu 41%. A luat aproape jumătate de meleon în plus față de ce a avut în primul tur plus Georgescu. Să fie de la decizia CCR?

Victor Ponta a luat enorm așa că-l scoate pe reprezentantul coaliției din joc și devine jokerul finalei. Voturile lui devin importante. Culmea că Elena Lasconi pare că l-a ajutat mai degrabă pe Nicușor Dan. 

Diaspora? A fost câștigată de Simion mai ales în comunități mari de români. Simion a câștigat și în țară.

Recomandări

Columbianul trimis de serviciile secrete ruse să dea foc unor obiective strategice din România, condamnat la 6 ani de închisoare

Ce efecte politice vom avea? PNL are nevoie urgentă de rupere de PSD și de reformă serioasă. 

PSD trebuie să scape de Marcel Ciolacu și, ca să nu fie înghițit de AUR, ar fi bine să intre în opoziție. Cert este că, fără PSD, Nicușor Dan nu poate câștiga. 

USR – marea speranță a devenit un partid poate la fel de nociv ca și AUR: oricum o dezamăgire totală.

Revenirea lui Victor Ponta pare fără precedent și mulți se bucură că nu a intrat în finală: dar devine arbitru important.

Ce va face PSD? E greu de spus. Va susține pe Nicușor Dan? PSD poate susține, dar nu cred că și electoratul său, care a fost tratat dur de nucleul dur al electoratului lui Nicușor Dan. Va merge PSD spre AUR și POT? Va reveni Victor Ponta în jocul PSD? Vom vedea cât de curând. Repet: înțelept e să se retragă în opoziție.

Poate Nicușor Dan să recupereze 20%? Pare imposibil, dar cred că ar putea. Cu condiția să nu lase la butoane nucleul hard-core din jurul său, care promovează un elitism și o politică a resentimentului în oglindă cu nucleul dur al lui Simion. El are nevoie imensă de sprijinul mai ales al PSD. Dar asupra acestui lucru voi reveni mai aplicat.

Aș vrea să atrag atenția asupra unui element foarte important legat de vot: ce ascunde el?

Recomandări

Impactul războiului asupra românilor din Ucraina: identitate și riscul strămutării forțate

Despre Inegalități și cauze.

Ștefan Baghiu, lector la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, observă ceva enorm de important. Cu permisiunea dumnealui, voi publica analiza postată inițial pe contul personal de Facebook.

„Cred că trebuie să renunțăm la discuția despre zone geografice și vot (oricum aducea doar stereotipuri care nu mai funcționează azi) și să reconstituim geografia politică a României plecând de la clasele sociale, să consolidăm pe harta cognitivă o geografie politică de clasă. Adică să nu ne mai uităm la județe, ci la structurile de inegalitate intrajudețene și intramunicipale pe care ni le arată votul. Pe scurt, nu județele în sine, cât structurile inegale ale orașelor lor au dat rezultatul.

Crin Antonescu și-a făcut voturile peste tot la fel, și asta a fost problema acestei alianțe. Cu excepția județelor din Ardeal cu populație maghiară majoritară (care au votat în interesul lor, căci GS și ND nu au vorbit deloc pentru ei și au mers cu Crin și 60%) și a celor care au puternic PSD-ul (Teleorman, Dolj sau Mehedinți unde are 30%), el a luat peste tot cam la fel: 15-20% (chiar și la Buzău, unde a luat Ponta extrem de mult). A obținut ceea ce putea să obțină într-o țară complet polarizată: nimic. Cum însă e țara polarizată? 

Recomandări

Cu bagajele la ușă. În mijlocul sinistraților afectați de viitura murată de la Salina Praid REPORTAJ

În principiu, global, e polarizată între două clase sociale mari, dacă ne uităm la Dan vs. Simion: o clasă de mijloc din centrele orașelor și o clasă de mijloc și de jos din periferiile orașelor, din urbanul mic și din rural. Sigur, dacă iei pe județe pare că se întâmplă și geografic ceva, dar hai să vedem ce se întâmplă. 

Teleorman – cu Nicușor la 8% și Simion la 40%; 

Ialomița – cu Nicușor la 13%, Simion la 47%; 

Botoșani – cu Nicușor cu 12% și Simion cu 46%; 

Cluj – cu Nicușor la 35% și Simion la 28%; 

Brașov – cu Nicușor la 31% și Simion la 33% etc. 

Pare destul de greu de zis de ce. Până ne uităm la secțiile de votare și la localizarea lor în orașe. N-am făcut o cantitativă exhaustivă, am luat la întâmplare secțiile de vot din câteva centre și din cartierele muncitorești și se conturează cam următorul tablou. 

În Suceava, județul cel mai pro-AUR al țării, cu cât te îndepărtezi de centru, cu atât cresc voturile AUR. În centru, la secțiile de votare de la Colegiul Național „Petru Rareș”, Nicușor Dan are și spre 40%, iar George Simion stă pe la 20%. În Burdujeni, Nicușor are sub 20% și Simion are 50%. Cu cât dai zoom out și pleci din centru spre cartierele mai sărace, cu atât scade Nicușor, crește Simion și cresc și structurile de stabilitate din zonă – Ponta sau Crin au mai mult pe județul ăsta decât Nicușor.

În Neamț, se întâmplă același lucru. Județul, per total, arată aproape la fel ca Suceava, doar că mai temperat cu Simion. La secțiile de votare de la Școala nr. 3 (centrul orașului), Simion și Nicușor se bat fiecare cu 30%. La Colegiul Național „Petru Rareș”, Nicușor îl ia cu 32% pe Simion, care are 24%. La Colegiul Național „Gheorghe Asachi”, situat în cartierul Dărmănești, rău famat în tranziție, Simion are peste 50% și Nicușor 18%. La fel la Colegiul „D. Leonida”, situat la marginea orașului, în cartierul muncitoresc 1 mai. Pe județ, după zoom out, Nicușor are 16%, iar Simion 45%.

În Cluj, Nicușor are și 70% în centru, de exemplu la secțiile din Piața Muzeului, unde Simion are 10%. la Onisifor Ghibu, care e mai pe cartier (dar tot central), Nicușor ia 48%, iar Simion 14%. la liceul Eugen Pora, pe Almașului, la intrare în Mănăștur (cartierul muncitoresc standard al Clujului), Nicușor are 40% și Simion urcă la 21%. La Școala „Traian Darjan”, la ieșirea din oraș spre aeroport, Nicușor are tot 40%, dar Simion urcă la 27%. În aceste orașe, această geografie electorală urbană centru-margine trebuie dublată de o a doua, o geografie electorală de clasă. În Zorilor, cartierul corporatist al Clujului, chiar dacă mai la margine, Nicușor are și 64%, în timp ce Simion are 10%.

De fapt, cam asta se întâmplă: Nicușor l-a bătut pe Crin Antonescu luându-i upper middle class-ul – centrul orașelor mari. Oamenii care au bani să stea în centrele orașelor mari. Simion a câștigat luând marginea, orașele mici, ruralul și cartierele muncitorești. 

Nicușor ar câștiga orice mare oraș din România, dar ar pierde oricare județ. Asta ne arată că există, de fapt, o polarizare mare în societate, între cele două zone ale câștigului post-integrare UE și, mai ales, post-criză. Noi am intrat în UE și a venit peste noi criza. N-am apucat să gândim ceva social că am și tăiat salarii și pensii. 

După, din spuma acestei austerități, s-a născut „bunăstarea” UE, adică creșterea PIB-ului și micșorarea PPP-ului. Creșterea bugetului fără corelarea coșului zilnic. Pe scurt, România a devenit tot mai inegală pe măsură ce a devenit tot mai bogată. Cine și-a permis să locuiască în ea a învins, cine nu – a ajuns la disperare și nu mai are niciun fel de motiv să mai rămână cu clasa politică veche care nu a luat nicio măsură socială coerentă.

Întrebarea e: cum se vor întoarce politicienii autointitulați „pro-europeni” spre aceste zone „ne-europene” din mijlocul societăților lor liberale? Dacă strategia lui Dan de campanie a fost să ia orașele în centru, cum va reuși în două săptămâni să îi câștige pe cei din restul județelor? Răspunsul valorează președinția”.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea