Moartea doamnei și a domnului Tănăsescu. Cum a devenit criminal un bărbat la 84 de ani

Vineri, domnul Tănăsescu şi soţia lui stabiliseră ca a doua zi să gătească peşte la cuptor şi să bea câte un pahar de şampanie. Niciunul dintre ei n-a putut să prevadă că acea zi nu va mai veni.

***

Sâmbătă dimineaţa, pe 24 octombrie 2020, domnul Tănăsescu stătea încremenit pe marginea peronului de la metrou şi privea fix spre tunel, aşteptând. Dar trenurile intrau şi apoi plecau fără el din staţie.

După vreo jumătate de oră, simţind că ceva e în neregulă, un agent a venit la el şi l-a tras de geacă, spre centrul peronului, întrebându-l ce a păţit. „Am făcut ceva rău. Mi-am omorât soţia”, i-a mărturisit bărbatul de 84 de ani.

Despre soţie: „Ea a fost ireproșabilă”

Ion Tănăsescu s-a născut în 1936, într-o familie cu trei copii dintr-o comună din Argeş. În dosarul deschis pentru omor şi rămas în arhiva Tribunalului Bucureşti sunt câteva poze cu el, făcute la poliţie, când a fost arestat: era un bărbat slăbuţ, cu ochii albaştri şi nasul uşor coroiat, cu părul alb şi început de calviţie.

După ce a absolvit Facultatea de Biologie şi apoi Universtatea de Agronomie, domnul Tănăsescu a lucrat ca inginer, la Grădina Botanică şi la o fabrică de ulei. 

Soţia lui, Atlantida, terminase Facultatea de Horticultură şi era cu zece ani mai tânără decât el. Mai mult de jumătate de secol, din 1967 şi până anul trecut, cei doi au mers prin viaţă unul lângă celălalt, ca nişte maratonişti de cursă lungă. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Nu prea am avut timp de ceartă. Eu lucram în schimburi, ne vedeam rar. Am fost un pic mai recişori, aşa…”, le-a mărturisit Ion Tănăsescu poliţiştilor. A spus că singurele discuţii mai aprinse ale lor erau atunci când soţia îi reproşa că îşi ajută fraţii cu bani, dar „o lăsam să vorbească, se liniştea şi într-o oră era ca şi cum nu se întâmplase nimic”.

Trecerea anilor şi neputinţele care au venit odată cu ei au stins şi aceste conflicte. Acum zece ani, când domnul Tănăsescu s-a operat la inimă, soţia s-a internat cu el în spital, ca să-l îngrijească. Apoi, recent, l-a încurajat să meargă şi să se opereze la prostată, într-o clinică privată. „Ea a fost ireproşabilă”, declara bărbatul. Şi-atunci, de ce a ucis-o?

Despre crimă: „Nu avea cine să aibă grijă de noi”

Imediat după s-a operat de adenom de prostată, domnul Tănăsescu s-a externat din spital, la cerere. Era în plină pandemie de COVID, iar el se simţea mai în siguranţă acasă. A plecat având încă montată sonda urinară, ce urma să-i fie scoasă peste şapte zile.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Când am ajuns acasă, am luat-o razna”, mărturisea el. 

Mă gândeam: „dacă rămân cu sonda? Dacă doctorul nu mă mai cheamă să o scoată?”. Apoi, m-am gândit că şi soţia mea e neputincioasă, că e şi ea bolnavă. Suferea de diabet şi orbise parţial.

Domnul Tănăsescu:

În acea ultimă lor seară de vineri, au mâncat împreună, iar pe la ora 21.00, domnul Tănăsescu a mers în dormitor, şi-a luat medicamentele zilnice pentru reglarea tensiunii și a digestiei şi apoi a adormit. Soţia lui rămăsese în bucătărie, ca să facă curat.

În jurul orei 1.00, bărbatul s-a trezit, pentru a-și goli sonda. A observat că soția dormea lângă el. S-a ridicat și a rămas pe marginea patului, în întuneric, aproape jumătate de oră. „M-am gândit la situaţia în care am ajuns din cauza stării de sănătate, la cine mă va îngriji şi la cine va avea grijă de soţia mea. Neavând copii, nu avea cine să aibă grijă de noi”, spunea domnul Tănăsescu.

A mers în bucătărie, de unde a luat un satâr cu care apoi şi-a lovit în cap soţia, de mai multe ori. „Am gândit că e o femeie bătrână, cu probleme, că nu are cine să aibă grijă de ea. Am omorât-o şi am vrut şi eu să mă arunc de la metrou, dar nu am avut curajul”, le explica bătrânul poliţiştilor.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Depresia şi discernământul scăzut

Probabil că multora, motivaţia oferită de bărbatul de 84 de ani le va părea neverosimilă. Crimele sunt comise din lăcomie, din gelozie sau din furie, din cauza unor motivaţii sexuale sau a bolilor psihice de care suferă agresorul. Cum să spui că ai ucis din deznădejde?!

În urma expertizei medico-legale psihiatrice care i s-a făcut după ce a fost arestat, s-a stabilit că Ion Tănăsescu trecea „printr-un episod depresiv reactiv, prezentând un potenţial crescut de suicid”. El suferea de „labilitate psiho-emoţională, dispoziţie depresivă şi solitudine, pe fondul unor conflicte afective, vechi sau recente”. Medicii au stabilit că, atunci când a comis crima, „discernământul inculpatului a fost scăzut”.

În plus, în urma unui CT cerebral, Ion Tănăsescu a fost diagnosticat cu tulburare organică de personalitate. Probabilitatea ca depresia să se traducă într-o crimă explozivă creşte, dacă individul prezintă semnele unei tulburări de personalitate, preciza Milton Rosenbaum, într-un studiu publicat în 1990 de Jurnalul American de Psihiatrie şi citat de  Duncan Cartwright în cartea „Minţi criminale”.

Psihiatrul american Rosenbaum a analizat mai multe cazuri de omor înregistrate în SUA şi a fost primul care a descoperit că 75% dintre autorii crimelor urmate de sinucideri sufereau de depresie, în vreme ce niciunul din cei care au comis doar omucideri n-avea această problemă.

Ce spun studiile din SUA şi Canada  

În SUA, unde s-a observat o creştere a ratei crimelor urmate de sinucideri în rândul persoanelor în vârstă, cercetările pe acest subiect au continuat, iar rezultatele au fost sintetizate într-un studiu publicat în 2010 în „Jurnalul Academiei Americane de Psihiatrie și Drept”, care arată că:

● Crima urmată de sinucidere la cuplurile mai în vârstă e asociată cu o boală fizică a făptuitorului, a victimei sau a amândurora.
● Cei mai mulţi dintre bărbații care au comis crima sufereau de o depresie netratată sau de o altă boală mintală nediagnosticată.
● Înainte de comiterea faptei, mulţi dintre ei trecuseră printr-un declin semnificativ, perceput sau real, al stării lor de sănătate.
● În circa 50% din cazuri, bărbatul era cel ce-şi îngrijea soția, care avea o invaliditate de lungă durată sau o boală cronică în fază terminală.

Numărul ridicat de crime urmate de sinucideri la cuplurile în vârstă din Florida „poate reflecta consecințele letale ale depresiei și deznădejdii la bărbaţii care își îngrijesc soţiile”, se arată într-un studiu publicat în 1998 de Jurnalul American de Psihiatrie.

„Pe măsură ce oamenii continuă să trăiască mai mult, cu o probabilitate mai mare de comorbiditate (boli asociate – n.r.), fragilitate și invaliditate, soţii care îi îngrijesc vor continua să prezinte un risc crescut pentru depresie și alte tulburări psihiatrice. Ipoteza conform căreia numărul crimelor urmate de suicid crește la populația în vârstă are importante implicații psihiatrice și de sănătate publică”, subliniază cercetătorii americani.

În 2010, după ce au efectuat un studiu similar, experţii în psihiatrie din Canada au avertizat că „există o nevoie clară de îmbunătățire a modului de detectare și de tratare a depresiei care, potrivit unui raport din SUA, rămâne nediagnosticată la 80% din populația în vârstă”. 

Ce se întâmplă în România

În România, nu există astfel de studii. Există doar nişte acronime: CNSCBT, CNMRMC, CNEPSS, CNSISP, centre naţionale arondate Institutului Naţional de Sănătate Publică. Potrivit regulamentelor, CNEPSS (Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate) „realizează anchete și studii specifice în vederea îndeplinirii misiunii de supraveghere și evaluare a stării de sănătate a populației”. 

Anul acesta, la datele statistice despre sănătatea mintală a românilor, CNEPSS a publicat un raport cu cifre din 2019 şi cu concluzii ale unor studii efectuate în alte ţări.

Despre „depresia la vârsta a treia” se vorbeşte în 12 rânduri din subsolul raportului, unde este citat un studiu din SUA în care se arată că „aproape un sfert din adulţii în vârstă de peste 60 de ani prezintă simptome de depresie majoră, minoră sau disforie”.

Cum a murit domnul Tănăsescu

În cercetarea la faţa locului, a doua zi după crimă, poliţiştii au făcut poze în apartamentul soţilor Tănăsescu. Au imortalizat sufrageria, cu biblioteca din lemn masiv, plină cu cărţi. Căruciorul de cumpărături, trei baxuri de apă îmbuteliată şi unul de ulei, rămase pe holul de la intrare. Alături, cuierul de care sunt agăţate câteva măşti chirurgicale albastre. 

Ion Tănăsescu a fost arestat preventiv şi acuzat de omor calificat asupra unui membru de familie. În spatele gratiilor, el le mărturisea anchetatorilor că în 2010, când s-a operat la inimă, „doctorul mi-a zis că valva aia e garantată zece ani. S-a făcut timpul şi mi-ar părea bine dacă valva aia s-ar strica, să mor şi să mă duc lângă soţia mea”.

Valva nu s-a defectat, dar, chiar înainte să înceapă procesul, domnul Tănăsescu s-a infectat cu COVID-19 şi a fost transferat la Spitalul Penitenciar Jilava. A murit la 7 mai anul acesta, din cauza pneumoniei provocate de boală, iar o lună mai târziu, Tribunalul Bucureşti a dispus încetarea procesului penal în care el trebuia să fie judecat pentru omor.

0800.460.001 este linia telefonică, gratuită și confidențială, pusă la dispoziţia vârstnicilor de Fundația Regală Margareta a României. Cei cu probleme pot suna la Telefonul Vârstnicului pentru a primi informaţii, consiliere, sprijin practic sau emoțional. Celor care suferă de depresii sau anxietate li se oferă ulterior consiliere psihologică, prin specialiști și voluntari.

Urmărește-ne pe Google News