Atunci când presa l-a deranjat cu întrebări despre măsurile de redresare pe care le cer cei din industria hotelurilor și restaurantelor, premierul Orban i-a liniștit pe toți: „Contribuția la PIB a HORECA este limitată“. Și gata, s-a încheiat discuția. E un sector minor al economiei, nu merită să ne mai batem capul.

Numai că nu e chiar așa. Industria hotelurilor și restaurantelor generează direct 1,7% din PIB, iar cu industriile conexe contribuția la structura PIB ajunge la 4%. E puțin 4%, e puțin 1,7%? E limitat și nesemnificativ?

Dacă privim industria vedetă a ultimilor ani, IT-ul, HORECA pălește rușinată. IT-ul a ajuns să producă, singur, peste 5% din PIB (chiar aproape 6%, în funcție de momentul raportării INS). Iar această contribuție la PIB este realizată de 2,2% dintre angajații din România. În HORECA lucrează aproape 5% din angajații din România și, iată, nu se apropie de performanțele IT-ului.

Da, dar una este contribuția la PIB și alta contribuția la buget. Ludovic Orban nu are la dispoziție PIB-ul, ci bugetul, care reprezintă doar o parte din PIB. Dacă în 2019 PIB-ul a fost de aproximativ 223 de miliarde de euro, bugetul a reprezentat doar 33-34% din PIB.

Oricât ar fi contribuit IT-ul la PIB, la buget a contribuit mai puțin decât HORECA. Pentru că 110.000 dintre angajații din IT nu plătesc nici un leu impozit pe venit. În timp ce 400.000 de angajați cu forme legale din HORECA plătesc impozit pe venit.

IT-ul a continuat să funcționeze în perioada pandemiei și să contribuie la PIB. La buget, ca și până acum, mai subțire. În schimb, industria hotelurilor și restaurantelor nu a funcționat deloc. Nu a contribuit nici la PIB și nici la buget. Dar nu doar că n-a contribuit, ci a consumat din resursele bugetare.

Nu toți cei 400.000 de angajați din HORECA au fost trimiși în șomaj tehnic, ci undeva între 120.000 și 200.000. Acești oameni nu doar că n-au mai plătit nici un fel de impozit, dar au și primit de la buget 75% din salariu. Interesul unui premier responsabil în materie de cheltuieli bugetare ar trebui să fie ca acești oameni să se întoarcă rapid la muncă și să producă impozite și taxe, nu să consume din impozite și taxe.

Ad placeholder

HORECA, contribuție la PIB precum a diasporei

Industria hotelurilor și restaurantelor, pe care Ludovic Orban o tratează cu sictir și inconștiență, își va reveni cumva, cândva. Nu neapărat foarte târziu. HORECA, de asemenea, contribuie la PIB atât cât contribuie și diaspora. Deci 400.000 de angajați au o contribuție la PIB egală cu cea pe care o aveau, până anul trecut, 4.000.000 de cetățeni români plecați în străinătate. O aveau, pentru că anul acesta contribuția la PIB a românilor plecați în străinătate va fi mult, mult mai mică.

Și, totuși, nu l-am auzit pe Ludovic Orban, vreodată, spunând „contribuția la PIB a diasporei este limitată“. Pentru că, asemenea tuturor politicienilor de dreapta, Orban mizează pe voturile diasporei.

Și aici apare o serie de probleme: se estimează că de la începutul pandemiei, în România s-au întors 1,5 milioane de români. Dintre cei aproximativ 4 milioane plecați în străinătate. Dacă în străinătate munceau și contribuiau la PIB, întorși în țară nu mai fac asta, pentru că nu au unde munci, deci nici cum contribui la PIB și la buget.

Aflați în străinătate, nu erau neapărat interesați în mod real de realitatea politică și economică din țara pe care o vizitau o dată sau de două ori pe an. Dacă votau, votau cumva rupți de realitățile de aici. Sau votau având în minte o realitate filtrată prost de rețelele sociale. Reveniți în țară, se vor lovi rapid de realitatea crudă și, pe alocuri, cruntă.

Ad placeholder

La sfârșitul lui 2019, în România erau înregistrați 258.000 de șomeri. La sfârșitul lunii aprilie, la acești 258.000 de șomeri se adăugau 953.000 de persoane cu contractele de muncă suspendate (șomaj tehnic) și încă 188.000 de persoane cu contracte de muncă încetate definitiv. Adăugați la aceste numere aproximativ 1.000.000 de români reveniți din diaspora care nu sunt înregistrați ca șomeri pentru că nu au contribuit la bugetul asigurărilor sociale. De la 258.000 de șomeri la finalul lui decembrie 2019, avem, la mijlocul lui mai 2020, în jur de 2.400.000 oameni fără locuri de muncă. De 9,2 ori mai mult.

Ce facem, Ludovic? Contribuția lor la PIB e mai mult decât limitată, în timp ce din buget consumă și consumă. Ce facem? Ai vreo soluție?

Căci nu știm exact cu cine votau oamenii ăștia înainte de începutul pandemiei. Dar putem bănui că nu vor vota, după încetarea ei, cu un guvern care nu le-a oferit soluții pentru că au o contribuție limitată la PIB.

Citeşte şi:

Surpriză în cazul femeii din Botoșani care a spus că “un domn și o doamnă de la DSP” i-au oferit 3.000 de lei ca să-și treacă soțul drept mort COVID-19

VEŞTI BUNE. În 13 judeţe din România nu s-a mai înregistrat niciun caz de COVID-19, în ultimele 24 de ore

După trei luni, Lombardia a rămas un epicentru al pandemiei. De ce a eșuat sistemul sanitar al celei mai bogate regiuni italiene să combată virusul

Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
PARTENERI - GSP.RO
Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
RECOMANDĂRI