Victor Florin Dumitriu a terminat ASE-ul în 1988. Are o gaură de trei ani în CV de la terminarea facultății. Cu zero experiență, ajunge în 1991 direct consilier guvernamental. După numai trei ani, devine secretar de stat la Ministerul Turismului în perioada cumplită a „privatizărilor” oficiilor județene de turism.
După ieșirea de la guvernare, ajunge director general la o firmă de consultanță financiară și acționar la altă firmă, care se ocupa de brokeraj și imobiliare.
Revine PSD la putere în 2000, imediat este numit secretar de stat la investiții străine, apoi secretar general la Eximbank, locul acela minunat unde se făceau de zeci de ori mai mulți bani decât în oricare altă slujbă la stat.
În 2002 e numit vicepreședinte la ceea ce va deveni viitoarea Agenție pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), loc care a duhnit a corupție în perioada guvernului Năstase și care a îmbogățit peste noapte o mulțime de oameni „conectați”.
De la Năstase la Oprescu și la Dan Diaconescu
În CV-ul cel mai recent apare o gaură de patru ani între slujba de vicepreședinte la AVAS și momentul în care devine, în 2008, consilierul personal al domnul Sorin Oprescu. Fostul primar al Capitalei a fost condamnat recent, în primă instanță, la închisoare cu executare pentru luare de mită etc.
În fapt, într-un CV mai vechi, apare drept „consultant politic” pentru Extent International, o firmă cu un rulaj total de 569 de lei pe lună în perioada în care domnia sa a „lucrat” acolo și care afișa o datorie la stat de 106.871 de lei.
Pleacă de la domnul Oprescu în 2011 și oferă consultanță politică pentru o altă firmă, care între timp a fost radiată cu datorii de 175.649 de lei.
În 2012 candidează pe listele Partidului Dan Diaconescu, la Brașov. La vremea respectivă, presa scrie și despre legăturile acestuia cu serviciile secrete.
Din declarația lui de avere completată la alegeri aflăm că a trăit cu energie solară în 2011 – zero lei declarați la venit.
În slujba lui Cîțu
În decembrie 2016 devine consilierul parlamentar al unui tânăr senator PNL, Florin Cîțu, și apoi consilierul ministrului Cîțu. Conform declarației de avere, venitul total câștigat în 2016 a fost de 6,5 lei pe zi, sub 200 de lei pe lună.
În 2017 a făcut 55 de lei pe zi, căci deja lucrează pentru domnul senator. Ajunge membru în CA la Fondul de Contragarantare – o megasinecură. Nu este singura, căci este numit și la CFR Comunicații.
Florin Cîțu l-a propus anul trecut președinte la Eximbank. BNR a refuzat candidatura pentru că nu e calificat.
În februarie 2021 este numit consilier de stat la Cancelaria primului ministru.
În 2020, domnul Dumitriu a primit de la stat 439.621 de lei, adică spre 7.500 de euro pe lună. În 2021, pe lângă salariul de la guvern mai primește și cei 15.532 de lei pe lună de la Consiliul de Supraveghere de la Transelectrica, alt domeniu cu care nu are nicio legătură, plus 7.929 de lei de la OPCOM (ține tot de Transelectrica).
Mai clar, domnul Dumitriu a primit de la stat într-o lună 37.680 de lei comparativ cu cei 200 de lei pe lună din privat pe care i-a primit în anul dinainte de a deveni consilierul domnului Cîțu. Adică de peste 188 de ori mai mult.
Amicul din copilărie
Domnul Adrian Nicolae Blăjan a terminat celebra Facultate de Drept Spiru Haret în 2006, la 28 de ani. Până atunci, potrivit CV-ului, nu a avut niciun job. Dar imediat după ce termină facultatea, devine consilier juridic la Vâlcea, face între timp și un masterat la Sibiu.
În CV scrie că a fost angajat în privat, fără a da numele angajatorului. L-am găsit angajat la Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrii din Râmnicu Vâlcea.
O publicație din Vâlcea susține că domnul Blăjan este prieten din copilărie cu domnului Cîțu.
În 2019 trece în avocatură, iar în 2021 este numit consilierul personal al secretarului general al guvernului, domnul Gorun, numit acolo de domnul Cîțu, după ce înainte fusese secretar general adjunct la Ministerul Finanțelor.
Conform declarației de avere, până la venirea la putere a prietenului, domnul Blăjan nu deținea nicio proprietate și se lăuda cu 1.045 de lei în conturi. Domnul Blăjan a fost numit rapid în consiliul de supraveghere din Transelectrica și la OPCOM (tot Transelectrica). Îl plătim acum cu 30.805 lei pe lună.
Un fost șef al tineretului liberal
Domnul Claudiu Năstasă este fostul șef al tineretului liberal din Bacău și unul dintre favoriții primarului liberal Stavarache, condamnat la închisoare pentru luare de mită. Toate firmele unde a lucrat sau a fost acționar domnul Năstasă au bubuit de contracte cu statul în perioada în care Stavarache era primar, iar el consilier județean.
Una dintre firme este radiată, ultimul bilanț fiind din 2006, deși domnul Năstasă scrie în CV că a lucrat acolo până în 2009.
Între 2008 și 2009, pe lângă că era consilier județean și secretar de comisie de urbanism, mai avea și două slujbe de inginer, iar în timpul liber era șeful tineretului liberal din Bacău.
A fost inginer din 2002 până în 2011 la o firmă unde asociat a fost încă un domn Năstasă (cel mai probabil tatăl) și un fost prefect.
Firma unde, conform CV-ului, este încă asociat apare cu datorii de aproape 1.000.000 de lei, cu un minus total de 38.957 de lei și cu un rulaj de sub 3 euro pe lună în ultimii 5 ani, perioadă care corespunde cu procesul de corupție al primarului Stavarache.
Cealaltă firmă, și ea cu contracte de la stat, unde era inginer, apare cu datorii de peste două milioane de euro este falimentară, cu un minus total de 1.213.034 de euro și cu rulaj zero în ultimii 5 ani.
Din 2012 se dedică total politicii din poziția de vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău. În 2016 trece prin cabinetul senatorului Ben-Oni Ardelean. Alt consilier al domnului Ardelean este dat în judecată de DNA pentru trafic de influență, iar numele pastorului Ardelean apare într-un documentar Netflix despre corupție și într-un scandal sexual.
În 2017, domnul Năstasă se pricopsește cu o supersinecură de la stat, devine director executiv la Agenția de Dezvoltare Comunitară Bacău. Din 2020, când vine PNL-ul la putere, este vicepreședinte la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Este promovat rapid în trei posturi cu care nu are nicio experiență sau calificare: la Eximbank, la CFR Călători și, acum, la Transelectrica.
În 2011, ultimul an când a lucrat în privat din poziția de inginer, domnul Năstasă câștiga 17.283 de lei sau 1.440 de lei pe lună.
Numai din sinecura de la Eximbank (cu zero calificări în domeniul bancar) domnul Năstasă a primit în 2020 lunar 29.392 de lei de la stat. De la CFR a primit 4.282 pe lună, iar de la Transelectrica primește lunar 15.532. Asta pe lângă cei minimum 14.560 pe care îi primește salariu. Mai clar, o creștere lunară de 3.349% de la privat la stat.
O sinecură pentru soția unui general SPP
Doamna Mihaela Popescu, fostă Brebeanu, fostă Constantinovici, a terminat, între 1994 și 1999, Spiru Haret la drept, ASE-ul, iar în aceeași perioadă este directoare comercială de SRL. De cel puțin patru ori a fost angajata sau asociata unuia dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, Muhammad Murad.
În 2013, în timp ce este șefă de proiect la firma de construcții a primului soț (firmă care are ultima declarație financiară depusă în 2011), face trei cursuri postuniversitare în același timp, dintre care două rezervate în general oamenilor din serviciile secrete sau din aparatul administrativ, deși, conform CV-ului, nu a lucrat o secundă la stat. Imediat ce le termină, ajunge să lucreze la AGERPRES, cu zero experiență în domeniu.
Până în 2016, doamna Popescu a lucrat în total pentru 13 firme în 17 ani. Singurele firme unde s-ar putea spune că are o experiență serioasă sunt firme de construcții. În majoritatea fie a fost acționară, fie erau deținute de soț.
Ultimele firme unde a lucrat sunt ale domnului Murad și una unde i-a fost respinsă asocierea în 2015: pentru că „are fapte înscrise în cazierul fiscal”.
Se căsătorește cu generalul SPP Cristian Popescu, om care plimba documentele în CSAT, și ajunge expertă în justiție la cabinetul ministrului de resort din guvernul tehnocrat, împreună cu un domn de la SRI. Mimează că muncește, căci e ocupată cu terminatul Colegiului Național de Securitate, și o irită groaznic pe Raluca Prună, care nu reușește să scape de ea.
Devine membră a Fundației Colegiului Național de Securitate (Cumpănașu era unul dintre marii șefi de acolo) și apoi vicepreședinte la celebra fundație.
Rămâne consiliera personală și a ministrului PSD Florin Iordache, iar în 2017 face un masterat la Spiru Haret pe științe penale și criminalitate plus un curs postuniversitar la Cluj pe administrație, ca orice om care muncește din greu la minister.
E numită, tot cu zero experiență, în consiliul de administrație al casei de asigurări medicale pentru cei din apărare, serviciile secrete și justiție. În 2018 face un curs și devine membră a Fundației Europene Titulescu, unde președinte este Adrian Năstase.
Devine funcționar public în 2019, iar în timpul guvernării liberale este promovată director adjunct la Ministerul Justiției.
Cu zero experiență în domeniul energetic este numită în iunie 2021 în consiliul de supraveghere la Transelectrica, unde este plătită cu 15.532 de lei pe lună.
Din declarația de avere aflăm și că domnul general SPP are o casă cât 7 apartamente (450 de metri pătrați), cu 1.168 de metri de grădină lângă București și cu toate acestea pare sărac în comparație cu avuția soției.
De la Cotroceni la Transelectrica, via Romexpo
Doamna Adina Loredana Dogaru-Tulică a terminat Facultatea de Jurnalism în 2008 și s-a angajat imediat la Administrația Prezidențială, în mandatul domnului Traian Băsescu, unde a lucrat până în 2015.
În tot acest timp, a făcut și doi ani de masterat la Jurnalism plus Dreptul și Administrație Publică la Spiru Haret. Din 2014 este și doctorandă la Jurnalism.
În 2012 se angajează pe un proiect european accesat de organizația unde mama domniei sale este președinte și devine redactor-șef la un ziar online din Măcin, Tulcea, care a rezistat exact pe perioada proiectului european și unde coordonatori erau cei doi părinți, mama inspector școlar, iar tatăl profesor.
În același timp își dă licența la drept și face și cursurile Institutului Diplomatic Român. După slujba la Cotroceni trece la Romexpo, un alt loc unde lumea este angajată meritocratic și unde își continuă cariera în PR.
În 2020, predă jurnalism la Clubul Copiilor din Sectorul 2 și devine profesor asociat la Facultatea de Jurnalism.
Articolele semnate de domnia sa sunt puține și dubioase din punct de vedere academic. De exemplu, într-o lucrare despre protestele #Rezist, publicată, în 2019, în Revista de Științe Politice a Universității din Craiova, profesoara de la Facultatea de Jurnalism scrie că pentru această cercetare a intervievat zece persoane.
Și mai scrie că 50% dintre acestea cereau abrogarea Ordonanței 13, 25% doreau schimbarea guvernului PSD, iar restul de 25% încercau să mobilizeze tineretul în perspectiva viitoarelor alegeri. Ceea ce înseamnă că doi oameni și jumătate au zis ceva, 2 și jumătate altceva și 5 altceva.
Din 23 iunie anul curent este numită, cu zero experiență în domeniu, în consiliul de supraveghere la Transelectrica, unde încasează și ea 15.532 de lei pe lună.
Singurul om potrivit la locul potrivit
CV-ul domnului Marius Vasile Murariu este impecabil din punctul de vedere al pregătirii profesionale. Inginer energetician, omul a fost inginer- șef din 1985 până în 1997 în domeniul lui. S-a transferat de la Sighișoara la București, la RADET, unde a devenit cercetător în domeniul energetic.
În perioada 1998 – 2003 face cam multe studii postuniversitare (cinci) de durată medie și lungă și un doctorat, dar nimic nu pare tras de păr. Devine și expert pe achiziții publice la RADET din 2006. Se califică tot timpul în domeniul lui de activitate, are un salariu bunișor, dar deloc exagerat și predă la universitate din poziția de profesor asociat.
Prin declarațiile lui de avere cam bate vântul, dar nu e nimic suspect în ele. Are experiență în Transelectrica și pare a fi omul potrivit la locul potrivit. Singurul.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!