Va declanșa coronavirusul o recesiune economică mondială?
Urmărește Libertatea in Google Discover
DISCLAIMER. Libertatea publică, la rubrica de opinii, două tipuri de comentarii. Unele aparțin jurnaliștilor din redacție și celelalte, invitaților. Numiți și contributori după tradiția presei democratice, acești invitați sunt oameni cu profesii, convingeri și asocieri politice diferite. Ziarul le oferă o platformă de exprimare, convins că pluralitatea opiniilor și diversitatea ideilor ne ajută pe toți să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Textul care urmează, semnat de Laura Ștefănuț, se înscrie în categoria opiniilor de la contributori. Fostă jurnalistă, Laura Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Consiliul General al Capitalei.
Cuprins:
Președintele Chinei a avertizat deja că noul coronavirus va avea un impact major asupra economiei și societății. Bank of America a spus că economia mondială se îndreaptă spre cel mai prost an de la criza economică din 2008 încoace. Indicii bursieri, precum Dow Jones sunt în cel mai mare picaj din 2008 încoace.
Semnele sunt proaste, mediul de afaceri este clar pesimist, iar dacă virusul nu va fi oprit de încălzirea vremii, vom vedea o criză economică și socială.
În China, este strict interzisă ieșirea din casă pentru 150 de milioane de oameni. Fabrici întregi au fost închise sau se confruntă cu lipsă de personal. Reacția în forță a Chinei față de coronavirus a setat așteptările și panica din restul statelor.
De ce această reacție din partea Chinei și altor state, când auziți reasigurări că 80% din cazuri au manifestări ușoare? Pentru că depinde cum privim statisticile.
Adevărul este că rata de deces a COV-19 depășește rata de deces a gripei spaniole din 1918, care a omorât 50 de milioane de oameni (rata de deces în cazul coronavirus este estimată între 2% și 4%).
Măsurile draconice din China au dus la scăderea ratei de deces până la 0,7% în unele zone, dar este puțin probabil ca alte state să aibă puterea de reacție a Chinei, așa că ne putem aștepta la rate și mai mari decât cele măsurate pe teritoriu chinezesc.
Chiar și o rată de deces de 0,7% este mai mare de șapte ori mai mare decât cea din cazul banalei gripe.
În aceste condiții, nu este de mirare că statele, companiile și oamenii iau măsuri de siguranță în detrimentul economiei.
Cum se clatină industriile la nivel mondial?
În 30 ianuarie Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia o amenințare globală mondială. Chiar dacă a recomandat statelor să nu blocheze călătoriile și comerțul cu China, recomandarea a fost ignorată de mai mulți actori, printre care Rusia și Singapore. Statele Unite au reacționat la rândul lor drastic, cu interdicții față de cetățenii care reveneau din China.
Am văzut apoi cum deficitul de produse și părți componente din China a afectat companiile din întreaga lume, de la Apple la Nissan și Hyundai care au fost nevoite să își sisteze activitatea la fabrici din afara Chinei.
Doar SUA importă produse de peste 500 de miliarde de dolari anual din China, de la electronice la haine și părți componente. Fabricile închise și oamenii bolnavi care nu mai pot lucra afectează producția. La rândul ei, SUA vindea produse de peste 100 de miliarde de dolari în China, iar scăderea consumului din cauza coronavirus va duce la scăderea încasărilor.
Industria farma din SUA este dependentă de China, și a fost afectată la rândul ei.
Să nu mai vorbim de industria de transport și cea de turism.
Air Canada, American Airlines, Delta, British Airways au suspendat zborurile spre China cel puțin până la final de februarie. Transporturile de tip cargo, cu trenul sau tirurile au fost la rândul lor fie suspendate, fie au mari întârzieri.
Se estimează că companiile aeriene pot pierde până la 100 de miliarde de dolari. Turiștii chinezi erau cei care cheltuiau cel mai mult.
Chiar dacă virusul ar fi rămas doar în China, problemele economice de acolo ar fi afectat întreaga lume. Economia mondială e mai dependentă ca niciodată de această a doua economie mondială, cel mai mare importator de petrol (după epidemia SARS, prețul petrolului din SUA și-a revenit abia după aproape un an).
Dar a devenit clar că virusul se extinde și pare să urmeze traseul unei pandemii, așa că va afecta mai multe state.
Europa este mai dependentă de comerț decât SUA și în plus a avut o creștere economică fragilă în 2019 — criza de care a scăpat anul trecut a devenit mult mai plauzibilă în 2020.
SUA are cea mai puternică economie și e posibil să reziste mai bine impactului. Doar că profesorul Harvard și fostul consilier al lui Clinton, Jeffrey Frankel se arată sceptic față de capacitatea Rezervei Federale de a interveni cu succes în cazul unei noi crize mondiale.
Reducerea consumului declanșează recesiuni
Panica indusă cu privire la coronavirus poate determina scăderea consumului, la fel cum s-a întâmplat în cazul epidemiei SARS, care a ucis în jur de 700 de oameni. Dacă oamenii încetează să iasă din case cum o fac în mod curent, vor cheltui mai puțini bani. În cazul SARS, scăderea a durat puțin și nu a condus la o recesiune.
Reducerea semnificativă a consumului este una dintre principalele cauze ale recesiunii, și de multe ori un bun indicator pentru creșterea șomajului, potrivit economistului Michael Walden.
Când vorbește de șansele unei recesiuni cauzate de Covid-19, Walden susține că încă nu putem avea certitudini, îndeamnă la precauție și pregătirea pentru scenariul crizei.
Colaps sistemic
Într-un amplu material Foreign Policy, numit “Pregătiți-vă pentru granițe închise și piețe în criză”, autorii spun că acest Covid-19 poate deveni cea mai importantă poveste din 2020.
Articolul avertizează că panica generată de răspândirea virusului poate duce la lipse substanțiale de alimente în anumite state, mai ales acolo unde încrederea în autorități este scăzută.
Mai mult, sunt invocate scenarii în care are loc un colaps la nivel sistemic, cum s-a întâmplat în Wuhan, unde sistemul de sănătate nu a făcut față — au murit bolnavi care sufereau de diverse ale boli și nu au mai avut acces la paturi de spital, consumabile sau ambulanțe. O anchetă din New York Times vorbea și despre destinul gravidelor abandonate de personalul medical și terifiate de posibilitatea de a se îmbolnăvi sau de a naște neasistate.
Piețele au capacitatea de a-și reveni dacă “loviturile” sunt de scurtă durată.
Dar dacă epidemia va continua să se extindă și Covid-19 nu va oprită de temperaturile mai ridicate ale primăverii, virusul va rămâne în istorie pentru fracturile economice și sociale pe care deja a început să le provoace.
