Amintirile lui Mircea Rădulescu, la 80 de ani: „În Egipt, băutura circula pe sub masă, era dată cu piciorul”

„Cum mă simt la 80 de ani? Excelent. Așa cum se simțea și Gagarin în drumul lui istoric. Era întrebat de la baza de lansare, din jumătate în jumătate de oră: «Cum te simți?». Și el de fiecare dată avea același răspuns: «Excelent». Acum, noi putem numai să bănuim ce era în sufletul lui într-o asemenea misiune, când se putea face praf și pulbere! Însă eu nu am în adâncul sufletului meu ideea că mă pot face praf și pulbere în fiecare moment”, spune glumind Mircea Rădulescu, cel poreclit „Riciu” sau „Domn profesor”.

„Din liceu vine porecla. Atunci mă strigau, în recreațiile dintre ore, «Rădulici». Și au prescurtat-o și s-a ajuns la Riciu. M-am obișnuit să mi se zică așa. Chiar dacă am trecut prin toate treptele necesare, câteodată mă deranjează apelativul de profesor. La noi sunt voci ce susțin că dacă ești profesor, ești nesuferit”, a spus acesta în emisiunea de pe GSP.RO.

Ca jucător, Mircea Rădulescu a evoluat în 300 de meciuri oficiale (junior la Rapid, senior la Sportul Studențesc), având și 279 de meciuri ca antrenor în prima divizie de fotbal a României: „Am prins perioada de glorie a Sportului. Am fost căpitan de echipă vreo șapte ani, am fost coleg de echipă cu Florin Halagian, cu Mircea Lucescu, în Divizia B. Perioada de la Sportul a fost una simbol. Era o echipă exigentă, modernă, cu tineri care erau preocupați să mai ia o carte în mână”.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Secundul lui Lucescu: „Am învățat multe de la el”

După ce-a renunțat la profesioniști, Mircea Rădulescu a fost antrenor, apoi șef al Școlii Federale de Antrenori din România.

„Am fost secundul lui Lucescu la echipa națională și am învățat multe de la el. În general învățăm unii de la alții, dar dacă nu recunoaștem asta, suntem niște fraieri. Eu zic că și Lucescu avea ce să ia de la mine. Dar nimeni nu poate șterge munca lui Lucescu din fotbalul românesc, venind cu multe noutăți, fiind mai apoi copiat de foarte mulți antrenori. Lucescu scria foarte mult și de multe ori vorbea cu Radu Nunweiller, care îi spunea unele lucruri pe care noi nu puteam să le primim în România, fiind înainte de Revoluție”, spune acum Rădulescu.

Demisia scrisă pe diplomat, în avionul naționalei

Dar în 1992, după un amical din Grecia, a decis să plece de la prima reprezentativă: „Recunosc că a fost o decizie exagerată. Mi-am dat demisia în avion după un meci în Grecia, eram supărat pe mai multe lucruri, se acumulaseră multe. Am scos geanta diplomat, o foaie de hârtie și mi-am scris demisia. Acum, după 30 de ani, îmi pare un pic rău, dar nu mai mult de 50 la sută. Dacă aș fi în situația aia acum, poate n-aș mai pleca”.

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

Cariera nu s-a oprit aici. A ajuns în Egipt, Siria și Algeria: „Stăteam numai prin hoteluri. În Ramadan eram închis în cameră cu mâncare în frigider și trăiam după legea mea. N-am avut niciun fel de problemă, chiar dacă mă invitau să văd cum e postul lor. Mi s-a întâmplat într-o dimineață, când să cobor să beau o cafea echipa nu mai era în hotel. Am întrebat: toți erau la o moschee să se roage și mie au uitat să-mi spună”.

În Egipt am fost la nunți și chiar era cu alcool. Dar băutura circula pe sub masă. O sticlă de whisky care circula pe sub masă era dată mereu cu piciorul. Dacă voiai, îți puneai, dacă nu, pleca mai departe. Se mai întâmpla și când comandai, știa că vrei să bei alcool și îți punea într-un ibric de porțelan Coca-Cola, dar pe care o stropea cu alcool. Se mai făceau și d-astea.

Mircea Rădulescu, fost selecționer:

Urmărește-ne pe Google News