INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
Szondy Zoltán, șeful clubului de fotbal FK Csikszereda. Foto: Szekelyhon

Libertatea: Domnule președinte, suntem la amicalul echipei de seniori cu cea U19, pe terenul sintetic din spatele Colegiului Național Marton Aron din Miercurea Ciuc.
Szondy Zoltán: Da, aici e doar o parte a bazei noastre de pregătire. Mai avem două terenuri artificiale cu nocturnă, terenul central, iar în primăvară inaugurăm o altă bază de antrenament, unde vor fi trei terenuri cu gazon natural. Mai deținem alte câteva terenuri în satele din jurul orașului.

– Câți copii sunt legitimați la Academia Ținutului Secuiesc?
– În internat avem 80 de copii. Grupele sunt după sistemul competițional al federației, U19, U17, U16, echipe care sunt angrenate în campionatele de elită. În total, în tot sistemul nostru avem circa 3.000 de copii. Am avut și 4.000, dar, din cauza pandemiei, când au fost restricțiile și nu se puteau face antrenamente, am pierdut mult.

INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
2012, momentul încheierii parteneriatul cu Academia Ferenc Puskas din Ungaria, care a consfințit înființarea Academiei Ținutului Secuiesc. Foto: fkcsikszereda.ro

Buget de 2.000.000 de euro pentru Academia Ținutului Secuiesc, două treimi din Ungaria

– Cât vă costă totul pe an?
– În total, aproape 2.000.000 de euro. Spre deosebire de Sepsi Sf. Gheorghe, noi avem centre cu echipele lor proprii, inclusiv de seniori, în toată Transilvania, la Târgu Mureș, la Odorhei, la Tg. Secuiesc. În fiecare, sunt mai mulți antrenori angajați, sunt construite terenuri, a căror întreținere costă. Așadar, în total, tot sistemul academic FK Csikszereda presupune un buget în jur de 2.000.000 de euro.

Anul viitor vom începe construirea unei baze de antrenament în Tg. Mureș, ceea ce va fi o investiție de aproximativ 4,5 milioane de euro. Dacă totul va merge bine, ne vom extinde și la Cluj-Napoca, unde intenționăm să construim două terenuri de iarbă artificială. Sunt precaut pentru că obținerea autorizației de construire în România nu este ușoară

Szondy Zoltán, președinte FK Csíkszereda:

– Când a început proiectul academiei?
– Oficial, în 2014. Noi am debutat în 2009, dar în primii ani au fost doar tatonări, planuri. Eu sunt tipul de om care se urnește foarte greu din loc și o fac dacă totul e bine stabilit.

„CSA Steaua nu respectă normele europene”

– De unde vine finanțarea?
– Nu avem niciun secret. Două treimi din buget se asigură din surse din Ungaria, de la guvernul maghiar. E vorba despre acea parte a bugetului pentru sectorul juvenil, copii și juniori. După cum se știe, normele europene interzic finanțarea echipelor profesioniste. România face opinie separată, această regulă nu e valabilă pentru CSA Steaua. Dar pentru noi este valabilă!

– Și cealaltă treime?
– Vorbesc acum despre echipa de seniori. Cealaltă treime este asigurată de la consiliul local. Acum mi-au dat ceva mai multe fonduri, au reușit să rezolve la Uniunea Europeană ca sportul să primească mai mulți bani. Așa că pierderile cauzate de COVID au fost cât de cât compensate. Mai avem și sponsori de aici, din regiune, oferă unul 100.000 de euro, altul – 200.000, fiecare contribuie cu ce sume își permite.

INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
La un meci amical al echipei harghitene. Jocul s-a disputat pe terenul sintetic din spatele Colegiului Marton Aron. Foto: FK Csíkszereda

„Dacă nu se știe, noi facem parte din fotbalul românesc”

– La finalul anului trecut, Ministerul Sportului de la noi a anunțat că vor fi oferite, prin FRF, fonduri pentru dezvoltarea sectorului juvenil.
– Bineînțeles că o să aplicăm și noi. Dacă tot ați întrebat, eu vreau să lămuresc pentru presa din București, care poate că nu știe: noi suntem parte integrantă din fotbalul românesc! Nu există că nu avem nevoie de bani. Dacă primesc mai mulți, mai fac un subcentru, la Zalău sau la Baia Mare, proiecte care acum sunt în lucru. Așadar, avem ce să facem cu banii. Oricum, aici, în România, fotbalul este singurul sport care este luat în serios.

– Care este obiectivul cu echipa de seniori?
– Ar fi bine să ne calificăm în play-off. Avem șanse, momentan, înainte de reluarea campionatului suntem pe locul 7. Am fost în această fază și în sezonul trecut din liga secundă. La U19, echipă care este campioana națională en-titre, obiectivul este calificarea în finala Ligii Elitelor.

Până în vară, cealaltă tribună a stadionului de fotbal al orașului va fi finalizată, mărind numărul total de locuri la 2.500. Vom finaliza și parcul sportiv, cu trei terenuri de antrenament. Realizăm și o pistă de alergare gratuită pentru populație

Szondy Zoltán, președinte FK Csíkszereda:

„Anul trecut, și frunza, și crângul au vrut promovarea Rapidului. Așa am simțit”

– Vă gândiți și la promovare?
– E foarte greu. Anul trecut, când se vedea că suntem acolo, că putem promova, „vântul” își schimba direcția foarte repede! Totul s-a întors, și frunzele, și crângul au vrut ca Rapidul să promoveze, de parcă de n-ar fi promovat ei, ar fi murit fotbalul românesc. Așa am simțit, așa era „spiritul”… Până la urmă, nu pot să spun că ne-a deranjat faptul că Rapid a ajuns în Liga 1. O părere de particular, și mie îmi place mai mult ca giuleștenii să fie în primul eșalon, și nu încă o comună de lângă București… Noi întotdeauna visăm la o promovare, dar, câteodată, realitatea ne pune câte o piedică. În orice caz, dacă ajungem în play-off, vom lupta pentru Liga 1.

Anul ăsta, eu zic că Petrolul n-are cum să nu promoveze. Până în momentul de față au avut un traseu impresionant. Mai sunt la luptă echipe, cu un buget mai mare decât Csikszereda, poate și mai bune decât noi, de vreme ce, deocamdată, sunt în fața noastră în clasament

Szondy Zoltán, președinte FK Csíkszereda:

„O să facem site în românește de la anul. Dar am spus peste tot, nu noi punem limba română în pericol”

– Cum mai stați cu versiunea în limba română a site-ului clubului? Lucrați la ea?
– Dacă nu m-ar fi întrebat un ziar local despre faptul că site-ul nostru n-are versiune în limba română, poate aș fi dat alt răspuns. Numele nostru, după legile românești, înregistrat la federație și la OSIM, este FK Csikzereda. Ei scriu mereu despre un alt club, Fotbal Club Miercurea-Ciuc! Înțelegeți ideea, ei nu vor să scrie numele de Csikszereda pentru că este în limba maghiară și asta pe dânșii îi deranjează nevoie mare! De aceea am spus ceea ce am spus, ceva de genul „o să avem site în limba română când o să faceți și voi presă în limba maghiară”…

– …
– Repet, înainte să ne întrebe pe noi dacă avem site în limba română, ar fi trebuit să fi fost întrebați și alții. În momentul de față, în Liga 2 sunt cinci echipe care nu au site, nu că nu au în limba română! Puteți să mi le spuneți?

INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
Cum arăta zilele trecute, prima pagină a site-ului clubului.

– Nu cred că le știu pe deasupra…
– N-aveți habar, dar nu vă deranjează… Dar dacă noi, secuii, n-avem site în limba română, atunci e cea mai mare problemă. În schimb, eu, care am drepturile mele, am spus și la București, la federație, asta, care mă abonez la televiziuni românești și plătesc, aș merita și eu ca măcar în burtiera posturilor să fie câteva știri date și în maghiară.

Metaloglobus, Unirea Dej, Viitorul Pandurii Tg. Jiu, FC Brașov și Unirea Constanța nu au site-uri, Comunal Șelimbăr, Unirea Slobozia și Dunărea Călărași au, dar sunt neactualizate. Cluburile asigură comunicarea cu suporterii prin Facebook ori Instagram.

– Până la urmă, veți face și versiunea în română?
– Să luăm cealaltă parte a problemei: de fapt, și la noi sunt și copii români, cu părinți români, care au dreptul la informare, deci o să facem și noi o versiune a site-ului și în limba română. Acum nu asta e problema noastră principală. Zic că din sezonul viitor o să avem. Pentru noi nu e o chestie de ambiție, nu facem ambiție din faptul că acum nu avem site în limba română. Din sezonul viitor, dacă mă ajută colegii, că n-o să stau eu să traduc, o să avem și versiunea în limba română. Dar nu asta dorea presa, ci să scrie că noi suntem împotriva limbii române. Am spus și la federație, nu suntem noi cei care punem limba română în pericol.

În fotbal, dacă te oprești o clipă și te sărbătorești, primești imediat o palmă.

Szondy Zoltán, președinte FK Csíkszereda:

Notificare pentru folosirea numelui în limba maghiară

Presa locală de limbă română a primit o notificare din partea clubului, prin intermediul unui cabinet de avocatură, prin care se cerea scrierea corectă a numelui echipei, în caz contrar publicația Informația Harghitei urmând a fi acționată în instanță. În acea notificare se preciza: „Denumirea legală a asociației noastre este Asociația Futball Klub Csíkszereda Miercurea Ciuc, denumire care figurează la toate instituțiile oficiale, inclusiv la FRF”. 

Jurnaliștii susțin că au întrebat ce cuvinte pot fi folosi din întreaga denumire și n-au primit vreun răspuns nici până azi. De altfel, sigla care apare pe site-ul oficial fkcsikszereda.ro, precum și pe pagina de Facebook a clubului apare scris atât Futball Klub Csíkszereda, cât și Futball Klub Miercurea Ciuc.

INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
Sigla bilingvă a clubului ciucan.

Promovare în premieră, după 115 ani de istorie

Conform site-ului oficial al clubului, în limba maghiară, clubul FK Csikszereda a fost înființat în 1904. În 1919, clubul și-a schimbat numele în Asociația de Educație Fizică din Miercurea Ciuc, în 1943 s-a înscris în campionatul din Ungaria. În anii 70, echipa s-a numit, pe rând, AS, IUPS (Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb), Tractorul, după numele uzinei pe lângă care evolua, sau Rapid și făcea naveta între liga a treia și a patra. 

În 1999, Rapid Miercurea Ciuc a terminat pe locul al treilea, fiind aproape de promovare. În 2012, formația a revenit în L3, ca FK Csikzereda. Tot atunci, gruparea harghiteană a încheiat un parteneriat cu Academia Ferenc Puskás de la Budapesta și a fost înființată Academia Ținutului Secuiesc. 

Abia în 2019, gruparea ciucană a reușit promovarea în al doilea eșalon fotbalistic din România, prima dată în 115 ani. În următorul sezon, harghitenii au jucat în play-off și au terminat pe 5. În 2019, echipa a ajuns în sferturile Cupei, fiind eliminată de Universitatea Craiova.

INTERVIU | Președintele clubului de fotbal secuiesc, fără pagină de internet în limba română: „Și eu aș dori să văd, pe burtiera televiziunilor, câteva știri în maghiară”
2019, anul când FK Csikszereda a promovat în L2. Foto: fkcsikzereda.ro

Campioni naționali U19: „Dacă secuiul a bătut românul, pasul următor ar fi să poată să bată și francezul”

FK Miercurea Ciuc a câștigat finala Ligii Elitelor U19, campionatul național de juniori din România, în iunie, când a învins Viitorul, 2-1. A primit dreptul de a juca astfel în UEFA Youth League, varianta Ligii Campionilor la această grupă de vârstă. A cedat în primul tur cu francezii de la Angers, 0-2 acasă, 0-3 în deplasare.

„Întâlnirea cu un club francez serios, Angers, ne-a permis să ne privim în oglindă. Noi, acasă, ne punem mereu întrebarea: de ce sunt cluburile vest-europene mai bune decât noi și ne scuzăm imediat că sunt mai mulți bani acolo? Nu este adevărat. Adevărul este că lucrurile funcționează diferit acolo. Am pornit acum un deceniu de la faptul că copiii secui pot juca fotbal exact la fel ca și copiii români și poate chiar mai bine. Am creat sistemul academic, am câștigat titlul național, acum lucrurile ar trebui să meargă mai departe: copilul secui a putut să învingă partenerul român de joc, trebuie să vedem ce facem pentru a-l învinge și pe omologul francez. Trebuie să începem educația copiilor de la 5-6 ani, nu doar de la vârsta de 14 ani, când sunt admiși la academie. Dacă nu facem asta, rămânem doar la nivelul actual”, a spus Szondy, vara trecută, pentru publicația Szekelyhon.

În sezonul 2020-2021, și echipa U16 a ajuns în finala CN, dar a cedat cu Academica Clinceni (1-4).

foto: Marosvásárhelyi Rádió/ Radio Târgu Mureș

Urmărește-ne pe Google News