Leonard Doroftei a împlinit 56 de ani. Cum arată viața lui în exil și care este marea sa dorință

Muncește nonstop

Surprinzător, regimul actual de muncă al lui Doroftei este mult mai spartan decât în anii săi de glorie în ring. Fostul campion recunoaște că foamea de performanță ca antrenor l-a transformat total.

„Acum sunt mai nebun decât am fost ca sportiv. Gândește-te că atunci făceam o oră antrenament dimineața, o oră și jumătate, seara. Iar acum fac patru-cinci ore dimineața, patru-cinci ore seara. Și muncesc nonstop, țopăi nonstop. Când era sportiv ziceam că de abia aștept să scap de box, să nu mai văd sala. Acum muncesc ca un nebun să evoluez în fiecare zi”, a declarat Leonard Doroftei.

El își impune standarde ridicate, cerând de la sine mai multă viteză și pregătire, mai ales în lucrul la brațe alături de copiii pe care îi antrenează.

Un boxer împlinit

Întrebat cum ar dori să rămână în istoria boxului românesc, Doroftei a oferit un răspuns lipsit de falsă modestie, dar ancorat în realitatea muncii sale titanice: se consideră un campion absolut și un boxer complet.

„Sunt un boxer împlinit. Chiar sunt numărul unu ca boxer. Și doar prin muncă și determinare am reușit să ating vârful celor două lumi, al boxului amator și al boxului profesionist”, a spus Leonard Doroftei pentru Agerpres.

„Când nimeni nu-mi dădea nicio șansă, am reușit. Și am reușit pentru că, o dată, a vrut Dumnezeu, și, a doua oară, am avut și inimă. Și m-a ajutat și inima ca să îmi împlinesc visul ăsta bun”, a continust Leonard Doroftei.

Experiența canadiană și revenirea în țară

Plecarea în Canada a reprezentat un punct de cotitură asumat. Aflat în fața unei alegeri între București și străinătate, a simțit nevoia unei schimbări radicale.

Acolo s-a regăsit prin antrenorat, dar a înfruntat și greutățile pandemiei, când sălile s-au închis. A continuat să antreneze într-un spațiu improvizat, cu un singur sac de box, având momente de epuizare extremă în care îi „tremurau mâinile” și abia putea mânca, dar a făcut totul „cu sufletul”.

Revenirea în România a fost dictată de copii, care i-au dat semnalul de plecare. Întoarcerea a însemnat și o reconectare la bucuriile simple ale casei: o luare de la capăt alături de tradiționalele „sărmăluțe și cârnăciori”.

Un mare regret

Pentru Leonard Doroftei, familia reprezintă cea mai mare avere. Totuși, ca părinte, poartă un regret profund legat de parcursul celor trei copii ai săi, care nu au ales o carieră sportivă.

Fostul campion își asumă vina de a le fi oferit prea multă libertate de alegere. Deși au experimentat diverse activități – de la echitație și zbor cu avionul la parașutism și box –, lipsa unei îndrumări stricte din partea sa i-a făcut să renunțe pe parcurs, plictisindu-se sau pierzându-și interesul odată cu trecerea timpului.

„Bogăția mea este familia. Eu ca părinte sunt de vină pentru că i-am dus la sport, dar i-am lăsat să-și aleagă. Să călărească, să zboare cu avionul, să sară cu parașuta. Au învățat, s-au plictisit. I-am dus și la box. Dar dacă nu i-am mai dus eu, singuri nu s-au mai dus. Și timpul a trecut. Am greșit”, a precizat Leonard Doroftei pentru Sport.ro.

Un palmares de legendă

Cariera lui Leonard Doroftei rămâne una dintre cele mai strălucite din istoria sportului românesc, reușind să se impună la cel mai înalt nivel în ambele ramuri ale boxului:

Box Amator:

• 239 de victorii și doar 15 înfrângeri.
• Jocurile Olimpice: Două medalii de bronz (Barcelona 1992 și Atlanta 1996), într-o eră dominată de talente uriașe.
• Campion Mondial: Aur în 1995.
• Campion European: Aur obținut consecutiv în 1996 și 1997.

Box Profesionist:

• Trecerea la profesioniști a avut loc în 1997, alături de clubul canadian Interbox.
• Titlul Mondial WBA: Câștigat pe 5 ianuarie 2002 la categoria semiușoară, învingându-l pe argentinianul Raul Balbi (confirmat printr-o a doua victorie clară, pe 31 mai, la București).
• Meciul de unificare cu Paul Spadafora: O luptă istorică pentru titlurile WBA și IBF, dominată clar de român. Deși statistica a arătat o superioritate zdrobitoare a lui Doroftei (344 de lovituri reușite față de cele 259 ale americanului), judecătorii au dictat, în mod controversat, un rezultat de egalitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE