MENIU CAUTĂ

141 de proiecte au fost dezvoltate de ONG-urile românești prin fonduri elvețiene. Interviu cu Ionuț Sibian, Programul de Cooperare Elvețiano-Român (PUBLICITATE)

Distribuie

141 de proiecte, în valoare de peste 23 de  milioane de franci elvețieni, în 9 ani de colaborare între România și Elveția. Acesta este bilanțul de încheiere al Programului de Cooperare Elvețiano-Român - Fondul Tematic pentru Parteneriate și Experți și Fondul Tematic pentru Participarea Societății Civile. Despre schimbările în societatea românească pe care le-au adus proiectele finanțate prin acest program, ne vorbește Ionuț Sibian, directorul executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, una dintre cele trei organizații care au desfășurat programul.

O finanțare nerambursabilă în valoare totală de peste 23 de milioane de franci elvețieni și susținerea experților și practicienilor elvețieni au făcute posibile aceste 141 de proiecte dezvoltate de ONG-urile locale. Domeniile lor de aplicare au fost nu doar variate, cât mai ales vitale: de la cercetare, mediu și agricultură, la educație și probleme sociale.

Programul, care s-a desfășurat între 2013 și 2019, a fost gestionat la nivel local de un consorțiu alcătuit din KEK-CDC Consultants (Zürich), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC (București) și Fundația pentru Parteneriat (Miercurea Ciuc). Ionuț Sibian este Directorul Executiv al FDSC, în cadrul căreia și-a început activitatea ca voluntar în 2002. 

Din ianuarie 2007, când România a devenit membră a Uniunii Europene, Ionuț Sibian a fost ales să reprezinte ONG-urile românești la Comitetul Economic și Social European (CESE) de la Bruxelles.

Am stat de vorbă cu domnul Sibian pentru a afla mai multe despre criteriile care au stat la baza alegerii proiectelor care au primit finanțare, dar, mai ales, despre schimbările pe care acestea le-au adus în societatea românească.

Care au fost proiectele care au ieșit în evidență prin schimbările provocate și care sunt lecțiile pe care le putem învăța din experiența acestui program, citiți în cele ce urmează.

Libertatea: De ce tip de proiecte (și schimbări) are nevoie România și cum s-a regăsit acest aspect în strategia Programului de Cooperare Elvețiano-Român?

Ionuț Sibian: Există disparități între mediul rural și urban din punct de vedere al accesului la servicii sociale, medicale, de educație și, după cum știm, din 1997, România are un flux de migrație predominant către rural, ceea ce înseamnă că nevoile din această zonă sunt în continuă creștere.

Apoi, discutăm de faptul că România este o țară nou integrată în UE, iar decalajele dintre noi și celelalte state „vechi membre” ale UE sunt destul de mari și vizibile.

Programul de Cooperare Elvețiano-Roman și-a propus să amelioreze aceste clivaje existente prin două direcții avute în vedere, adică import de know-how elvețian în diferite domenii și implicare în zona de social și de protecția mediului.

Libertatea: Cum au fost alese proiectele finanțate?

Ionuț Sibian: Competiția a fost extrem de ridicată având în vedere că sursele de finanțare pentru ONG-uri sunt slab diversificate și reduse.

Evaluarea proiectelor a fost un proces independent la care au contribuit specialiști cu expertiză în diferite domenii pentru a reuși alegerea proiectelor relevante, cu acțiuni concrete și de impact.

Evaluarea a avut în vedere transparență, imparțialitate și șanse egale pentru toți participanții la competiție.

Libertatea: Cât a durat dezvoltarea proiectelor finanțate?

Ionuț Sibian: Proiectele finanțate au fost foarte diferite, atât din punct de vedere al obiectivelor, activităților desfășurate, cât și a perioadei de implementare. Asta pentru că nevoile în rândul grupurilor vulnerabile, problemele sociale abordate sunt complexe și presupun abordări integrate.

Astfel, au fost proiecte care s-au desfășurat pe o perioadă de 1 an, până la proiecte cu un grad de complexitate mai ridicat, care s-au desfășurat pe o perioadă de până la aproximativ 3 ani.

Libertatea: După finanțare, cum ați lucrat cu echipele pentru dezvoltarea proiectelor? Care sunt cele mai frecvente obstacole pe care le-ați observat?

Ionuț Sibian: Abordarea noastră în monitorizarea și asistarea acestor proiecte este complet diferită comparativ cu ceea ce se întâmplă în prezent în managementul fondurilor europene.

Monitorizarea și asistența noastră urmărește în special dimensiunea calitativă a realizării activităților planificate, fiind adevărați parteneri pentru organizațiile care desfășoară proiectele.

Obstacole au fost multiple în acești ani, de la dezinteresul autorităților locale față de serviciile organizațiilor neguvernamentale, la lipsa unor politici de susținere a sectorului.   

Libertatea: Top trei cele mai bune proiecte finanțate prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, din punctul dvs. de vedere, și de ce credeți că sunt importante.

Ionuț Sibian: Este dificil de ales 3 proiecte din cele 141 de proiecte finanțate. Desigur, au fost proiecte care au avut o performanță bună și proiecte care nu au reușit în totalitate să-și atingă obiectivele.

Factorii care influențează succesul unui proiect sunt diferiți și pornesc de la contextul comunitar, relația cu autoritățile locale, capacitatea și experiența organizației nonguvernamentale, contextul socio-politic de la momentul respectiv.

Dacă ar fi totuși, să ne referim la trei proiecte care au reușit să producă schimbare socială, atunci mă gândesc la Casa Experimentelor – primul centru științific non-profit din România, un centru de învățare extrașcolară într-un mediu informal care găzduiește 100 de experimente, vizitat până în prezent de peste 130.000 de copii și părinți și peste 8.000 de profesori.

Apoi, un alt exemplu ar fi cel al Asociație pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistență care, prin proiect, a dezvoltat o propunere de politică publică care să contribuie la îmbunătățirea sau ameliorarea calității vieții persoanelor afectate de tuberculoză. Nu cu puțin timp în urmă, această propunere a fost adoptată și a devenit Legea privind măsurile de control al tuberculozei, o lege care protejează și ajută pacienții și familiile lor.

Din grupul proiectelor din sfera protecției mediului, aș aminti proiectul Asociației Oceanic Club din Constanța care a implementat o strategie de promovare a alternativelor de pescuit, pentru a îmbunătăți starea de conservare a speciilor marine ale litoralului românesc al Mării Negre. În același timp, au fost promovate activități de observare a delfinilor, în prezent existând pe litoral servicii pentru turiștii care doresc acest lucru.  

Libertatea: Trei soluții sau schimbări pe care le-au adus aceste proiecte în societatea românească?

Ionuț Sibian: Multe dintre soluții sunt inspirate sau se bazează pe modele elvețiene ca urmare a schimbului de experiență ce a fost încurajat pe parcursul desfășurării acestui program.

Astfel, găsim metode inovatoare în domeniul educației parentale, în ceea ce privește risipa de hrană sau Indicația Geografică a unor produse tradiționale.

Schimbările nu sunt întotdeauna vizibile pe parcursul implementării proiectelor. Deși vedem în rapoartele primite de la organizațiile neguvernamentale număr de beneficiari, sesiuni de informare realizate, comunități sprijinite în procesul de dezvoltare, schimbările pot apărea ulterior, prin sustenabilitatea unor servicii, prin inițierea unor parteneriate cu autoritățile locale în vederea soluționării unor probleme locale, prin cetățeni mai bine informați și mai conștienți de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească în comunitățile în care trăiesc, devenind astfel mai activi și mai implicați.  

Libertatea: Care credeți că vor fi urmările pe termen lung ale Programului de Cooperare Elvețiano-Român?

Ionuț Sibian: În primul rând, Programul de Cooperare Elvețiano-Român a contribuit la consolidarea societății civile, atât de importantă și necesară într-o democrație tânără precum România, într-o perioadă în care valorile europene sunt puse la îndoială în multe dintre statele membre.

În al doilea rând, sunt aspecte ce țin de domeniul legislativ care au fost inițiate prin aceste proiecte, din dorința de a îmbunătăți/ameliora probleme sociale existente.

Acestea au fost lansate și se află încă în dezbatere publică. Probabil va mai trece ceva timp până când acestea vor fi preluate și internalizate de către instituțiile abilitate în domeniile respective.

Ne așteptam ca acestea, totuși, să producă efecte în anii ce vor urma.

Libertatea: Ce ați învățat din această experiență?

Ionuț Sibian: Am învățat că numai banii nu sunt suficienți pentru ca proiectele să fie implementate cu succes, este nevoie de mult sprijin din partea noastră pentru capacitarea organizațiilor beneficiare, instruirea echipelor de proiect, medierea conflictelor dintre beneficiari și autorități, stimularea networkingului între organizațiile beneficiare.

Libertatea: Există o continuare pentru Programul de Cooperare Elvețiano-Român?

Ionuț Sibian: În acest moment nu avem informații referitoare la continuarea sprijinului acordat de Confederația Elvețiană României, dar sperăm ca acesta să continue, având în vedere și rezultatele avute în acest Program.

Libertatea: Care credeți că este sectorul în care România se poate dezvolta și poate face o diferență la nivel european?

Ionuț Sibian: Aș da aici exemplul unui proiect mediatizat în România și la nivel european, ca bună practică, proiectul Fundației ADEPT care are o influență națională și europeană asupra politicilor de mediu și agro-mediu.

Colegii de la ADEPT au creat o infrastructură verde, „deținută” de comunitățile locale, care a catalizat cooperarea locală în dezvoltarea inițiativelor ecologice, inclusiv construirea a peste 100 de KM de traseu pentru cicloturism care traversează  3 situri UNESCO, legând 8 comunități și orașul Sighișoara.

Libertatea: Ce mesaj  aveți pentru cei care vor să producă o schimbare în societatea românescă prin proiecte de orice fel?

Ionuț Sibian: M-aș adresa mai ales tinerilor, prin ai încuraja să rămână în țară și să se alăture ONG-urilor pentru că oferă un mediu excelent pentru dezvoltarea de proiecte și inițiative care să producă schimbare și care să facă din România o democrație consolidată și o țară cool.

Material publicitar realizat in colaborare cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Comentarii