Acum 123 de ani se năştea prinţesa Martha Bibescu

Provenind din două familii de ”os domnesc”, Lahovary şi Mavrocordat, Martha a devenit prinţesă Bibescu, prin căsătoria, la doar 16 ani, cu prinţul George Valentin Bibescu, nepotul fostului domn al Munteniei, George Bibescu, dat jos din domnie de revoluţia de la 1848. Pasiunea celor doi a fost înflăcărată, dar scurtă, după naşterea fiicei, Valentina, cei doi trăind mai degrabă într-un mariaj de formă, însă elegant şiconfortabil pentru amândoi. Însărcinările diplomatice ale soţului o vor duce pe Martha Bibescu pe diverse meridiane ale globului, printre care Persia şi Egipt, din aceste călătorii rezultând prima ei carte, ”Les Huit Paradis”, ce va fi premiat de Academia Franceză. Vor urma încă aproape patruzeci de cărţi, majoritatea fiind apreciate de lumea literară europeană, printre personalităţile fascinate de scrisul, dar şi de femeia Martha Bibescu, numărându-se mari scriitori ca Marcel Proust sau Rainer Maria Rilke.
A fost primită în Academia regală a Belgiei, a fost decorată de Franţa, patria ei adoptivă, cu Legiunea de Onoare, i s-au ecranizat, cu succes, câteva cărţi, a trăit pasionale poveşti de amor cu regele Alfons al XIII-lea al Spaniei şi lordul Christopher Thompson, ultimul iniţiind-o şi în culisele spionajului. De altfel, în timpul ocupaţiei Bucureştiului de către armata germană, în Primul Război Mondial, Martha Bibescu a ales să rămână în Capitală, îngrijind de un spital pentru răniţi, dar fiind şi mult mai aproape de surse de informaţii vitale România şi aliaţii din  Antantă, coaliţia ce se opunea Puterilor Centrale. După terminarea războiului se va dedica, printre altele, refacerii Palatului de la Mogoşoaia, edificiul ridicat de Constantin Brâncoveanu şi aflat în proprietatea familiei Bibescu din 1832 şi pe care soţul i l-a făcut cadou.
Operaţiunea va dura aproape opt ani, între 1927-1935, dar Martha Bibescu nu s-a bucurat de bijuteria artitecturală şi de facilităţile moderne aduse prin renovare, decât un deceniu. Puterea comunistă instalată în anii ce au urmat celui De-al Doilea Război Mondial a confiscat în 1949 superbul palat şi domeniu pe care Martha Bibescu îl dăruise între timp fiicei ei, Valentina, devenită Ghika-Comăneşti după căsătoria cu prinţul Dimitry Ghika-Comăneşti. Tot ce a putut obţine prinţesa Bibescu a fost ca edificiul să fie trecut pe lista monumentelor istorice şi astfel protejat de o soartă şi mai crudă, el devenind în perioada comunistă sediul pentru diverse instituţii, în general de cultură.
După 1945, Martha Bibescu pleacă în Anglia, apoi în Franţa unde se va stabili definitiv. Faima literară dar şi rezonanţa personalităţii sale o fac una dintre cele mai fascinante figuri feminine europene, fără ca ea să uite vreodată pământul din care se trăgea. În 1963 acceptă să fie chiar consilier pe probleme româneşti al preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle, celebrul erou de război. S-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, fiind înmormântată în faimosul cimitir parizian, Pere- Lachaise, în cripta familiei Bibescu. În 2010, nepoţii ei din partea fiicei sale au solicitat statutului român retrocedarea Palatului şi domeniului Mogoşoaia care găzduieşte, în anii din urmă, parţial un muzeu, dar şi nunţi sau alte evenimente mondene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE