Cuprins:
Fiecare persoană și fiecare detaliu sunt atent analizate
În centrul de control, polițiștii urmăresc în direct imagini din oraș. Camerele pot identifica plăcuțele de înmatriculare, expresiile faciale și grupurile de oameni. Dacă observă ceva suspect, poliția locală este alertată imediat. Înainte ca talibanii să revină la putere în 2021, Kabul era afectat de atacuri, răpiri și furturi de mașini. Acum, numărul camerelor de supraveghere a crescut enorm, de la doar 850 la 90.000.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/mii-de-camere-sunt-acum-folosite-pentru-a-monitoriza-miscarile-locuitorilor-din-kabul-foto-bbc-com-e1740658413779-1024x577.jpg)
„Monitorizăm tot orașul de aici”, se mândrește Khalid Zadran, purtătorul de cuvânt al poliției talibane, arătând spre unul dintre ecrane.
Oficialii spun că supravegherea ajută la combaterea criminalității, dar criticii cred că este folosită și pentru a suprima opoziția și pentru a impune regulile stricte ale talibanilor, scrie BBC, primul post internațional de televiziune care a avut acces la acest sistem.
Autoritățile se mândresc, femeile tremură de frică
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Camerele pot recunoaște fețele oamenilor și le clasifică după vârstă, gen și alte trăsături, cum ar fi barba sau purtarea unei măști.
„În zilele senine, putem mări imaginea și să vedem persoane aflate la kilometri distanță”, mai explică Zadran. Chiar și soldații talibani sunt monitorizați. Autoritățile spun că sistemul a ajutat la reducerea criminalității cu 30% între 2023 și 2024, dar aceste date nu pot fi verificate independent. Îngrijorări legate de supraveghere
Organizațiile pentru drepturile omului sunt îngrijorate că sistemul va fi folosit pentru a controla femeile și opoziția. Amnesty International avertizează că astfel de măsuri încalcă drepturile fundamentale, în special ale femeilor. În Afganistan, femeile nu au voie să fie auzite în public, iar adolescentele nu pot merge la școală.
Fariba, o tânără absolventă din Kabul, spune că femeile se tem că vor fi urmărite pentru a vedea dacă respectă regulile talibanilor privind îmbrăcămintea. Autoritățile neagă că Ministerul pentru Propagarea Virtuții folosește camerele, dar criticii cred că acestea vor fi folosite și împotriva celor care se opun regimului.
Afganistan nu are legi care să protejeze datele colectate de aceste camere. Poliția spune că înregistrările sunt păstrate doar trei luni, dar nu există o metodă clară de verificare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Un sistem de supraveghere scump, plătit de oamenii care mor de foame
Se pare că o parte din costuri este suportată chiar de locuitorii din Kabul. Shella, o femeie care trăiește în centrul orașului, a declarat pentru sursa citată că a fost obligată să plătească o sumă mare de bani pentru camerele montate pe strada ei. Cei care au refuzat au fost amenințați cu tăierea apei și a curentului electric.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/pastorii-afgani-se-aduna-la-o-piata-de-animale-de-la-periferia-kabulului-pe-18-februarie-2025-foto-profimedia-images-e1740657959601-1024x577.jpg)
„Au cerut mii de afgani din fiecare gospodărie. Este o sumă mare într-o țară în care acele femei care au locuri de muncă pot câștiga doar în jur de 5.000 de afgani (68 de dolari; 54 de lire sterline) pe lună. Oamenii mor de foame, la ce ne ajută aceste camere?”, întreabă femeia.
Situația umanitară din Afganistan este critică, iar milioane de oameni depind de ajutor internațional. În ciuda asigurărilor date de talibani, mulți locuitori se simt neputincioși.
Jaber, un vânzător de legume, spune că oamenii nu mai au control asupra propriilor vieți.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
„Suntem tratați ca niște gunoaie. Ni se refuză posibilitatea de a ne câștiga existența, iar autoritățile ne consideră lipsiți de valoare. Nu putem face nimic”, a declarat el pentru BBC.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)