Cuprins:
O carieră dedicată studierii sclerozei multiple
Hauser, în vârstă de 74 de ani, și-a dedicat cariera studierii SM după ce a întâlnit o pacientă tânără pe nume Andrea, a cărei viață a fost distrusă de această boală. El își amintește: „Am văzut-o incapabilă să vorbească, paralizată pe partea dreaptă, incapabilă să înghită și, în curând, incapabilă să respire singură, și îmi amintesc că m-am gândit că acesta era cel mai nedrept lucru pe care îl văzusem vreodată în medicină..”
La acea vreme, nu existau tratamente pentru SM, iar oamenii de știință credeau că celulele T erau singurele responsabile pentru atacul sistemului imunitar asupra corpului. Hauser a pus la îndoială această teorie și a studiat rolul celulelor B în dezvoltarea bolii.
Împreună cu echipa sa, Hauser a reușit să reproducă daunele cauzate de SM sistemului nervos uman la marmosete, o specie mică de maimuțe. Deși inițial respinsă, cercetarea lor a condus în cele din urmă la rezultate impresionante în 2006, când tratamentele care vizau celulele B au fost asociate cu „o reducere de peste 90%, a inflamației creierului”, potrivit lui Hauser.
Alberto Ascherio a investigat cauzele SM
Pe de altă parte, Alberto Ascherio, în vârstă de 72 de ani, profesor la Harvard, s-a concentrat pe investigarea cauzelor SM. El a observat că boala afecta în principal persoanele din emisfera nordică și a început să studieze posibilitatea implicării unui virus.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2d5e9db63ad38c1a04fe6da0333c3c3d.jpg)
După aproape 20 de ani de cercetare, Ascherio și echipa sa au confirmat în 2022 o legătură între SM și virusul Epstein-Barr (EBV), responsabil și pentru mononucleoza infecțioasă. „Majoritatea persoanelor infectate cu EBV nu vor dezvolta niciodată SM”, a explicat Ascherio pentru AFP, dar toți cei care dezvoltă SM au avut mai întâi EBV.
Deși SM rămâne incurabilă, iar tratamentele actuale nu funcționează pentru toți pacienții, descoperirile lui Hauser și Ascherio au deschis noi perspective pentru tratamente și măsuri preventive.
Cercetări și în alte boli neurodegenerative
Ascherio își extinde acum cercetările pentru a investiga rolul infecțiilor virale în alte boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer sau scleroza laterală amiotrofică (SLA). „Este ca și cum am fi acolo unde eram cu SM acum 20 sau 30 de ani”, a declarat el.
Premiul Breakthrough recunoaște contribuția semnificativă a celor doi cercetători în domeniul neurologiei și epidemiologiei. Munca lor a schimbat fundamental înțelegerea SM și a deschis calea pentru noi abordări în tratarea și prevenirea acestei boli debilitante.
Cercetările lui Hauser și Ascherio demonstrează importanța perseverenței în știință. În ciuda scepticismului inițial, ei au continuat să-și urmeze ipotezele, conducând în cele din urmă la descoperiri care au potențialul de a îmbunătăți viețile a milioane de oameni.
Vezi rezultate finale BEC la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_55af70db34285d35d58158898cbb3901.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_5184fe3ecda2f56c9305b5b1bd74d6e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9071dd69a5f0d30c1ddd5d32762c4ea3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b5102c2c7829dfb33f92e2a94d6af204.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c2a8b5be871ed647ccda173e767778f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d9e5e04612140d9b45c30b7aaab05469.jpg)