Alegerile regionale din Franța testează forța extremei drepte înainte de finala Le Pen-Macron de anul viitor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe fondul unui absenteism accentuat așteptat, extrema dreaptă a intrat în prima rundă a scrutinului regional de duminică din Franța cu speranța unor victorii care să aștearnă calea spre un succes al lui Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din 2022. Pentru Emmanuel Macron, scopul este doar limitarea pierderilor, scriu Politico și New York Times.
Francezii merg la urne, duminică, în prima rundă a alegerilor regionale, într-un moment în care extrema dreaptă speră să obțină un rezultat cât mai bun, pentru a pregăti terenul în vederea scrutinului prezidențial din 2022.
În general, regionalele franceze nu generează o tensiune politică spectaculoasă. Marine Le Pen, șefa Adunării Naționale, fostul Front Național, a avertizat însă că, anul acesta, scrutinul va reprezenta un test pentru prezidențialele în care ea va fi iarăși principala contracandidată a lui Emmanuel Macron.
„Victoriile pe care le vom obține vor reprezenta pașii pe calea spre o victorie națională”, a spus Le Pen vineri, la finalul campaniei.
Campania, scrie New York Times, a reflectat schimbarea peisajului politic din Franța, care s-a mutat tot mai mult spre dreapta, pe fondul dezbaterilor recente privind securitatea, imigrația și extremismul religios.
Votul coincide și cu ieșirea țării din restricțiile COVID, care au alimentat o senzație de oboseală și de frustrare în rândul populației.
Campania a fost marcată de acte de violență împotriva liderilor politici, de impactul scrisorii militarilor care au avertizat cu un război civil și de discursurile inflamatoare care au alimentat conflictul cultural din țară.
„Vedem o polarizare tot mai mare a populației, dezbateri agresive, o dimensiune inflamatoare”, a observat pentru New York Times Bruno Cautrès, expert în științe politice la Centrul pentru Cercetare Politică la Sciences Po, Paris.
Pașii lui Le Pen
Le Pen și partidul ei ar putea beneficia de această polarizare.
Sondajele preelectorale au sugerat că partidul intră cu un mic avantaj în prima rundă a alegerilor regionale în șase din cele 13 regiuni.
Ar fi doar unul dintre pașii făcuți cu grijă de politiciană, în tentativa de a câștiga președinția.
În ultimii ani, Le Pen a încercat să îmbunătățească imaginea partidului, pentru a câștiga noi adepți care, până de curând, preferau să blocheze accesul extremei drepte la putere, votând cel mai bine plasat contracandidat - un fenomen cunoscut sub numele de „frontul republican”.
Dar acest front a început să se clatine în alegerile municipale de anul trecut, când partidul lui Le Pen a câștigat alegerile din Perpignan, primul oraș cu mai mult de 120.000 de locuitori capturat de extrema dreaptă.
Le Pen speră că alegerile de luna aceasta vor oferi noi victorii și vor reprezenta o trambulină în vederea scrutinului crucial de anul viitor.
Partidul ei va întâmpina cel mai probabil probleme mai mari în a doua rundă a alegerilor regionale, când celelalte partide vor face eforturi să îi blocheze accesul la putere. Cât de eficient va fi frontul republican în acest caz rămâne de văzut.
În scrutinul regional, toate partidele care au obținut mai mult de 10% din voturi în primul tur, ajung în a doua rundă, acolo unde partidele pot forma coaliții.
În 2015, spre exemplu, Adunarea Națională se afla în avantaj în șase regiuni, după primul tur, dar a fost învinsă în al doilea tur în absolut toate.
Absenteismul și șansele lui Macron
Anul acesta, un rol important îl va juca absenteismul. Sondajele arată că prezența la urne ar putea ajunge la aproximativ 40%, un minim record.
Frédéric Dabi, directorul institutului de sondaje Ifop, a declarat pentru Politico că problema nu ține doar de ridicarea restricțiilor și de începerea vacanțelor.
„Francezii ies epuizați, obosiți de criza sanitară, de economie, de această stare constantă de neliniște și incertitudine cu privire la viitor”, a spus expertul.
Pentru Macron, alegerile înseamnă în mare parte o tentativă de a limita eșecul așteptat. Un sondaj recent a creditat partidul său, Republica în Marș (LREM) cu doar 13% din voturi, sub Adunarea Națională și sub Partidul Conservator Republicanii.
Oficialii grupării au observat că LREM este un partid tânăr, la doar patru ani, și nu are rădăcini adânci în regiuni. Chiar și așa, în unele cazuri, înfrângerile ar putea fi răsunătoare.
În Hauts-de-France, un bastion al Adunării Naționale, LREM riscă să obțină mai puțin de 10% și să fie eliminat după primul tur.
În Provence-Alpes-Côte d’Azur, partidul lui Macron a încheiat o alianță neașteptată cu actualul președinte al regiunii, Renaud Muselier, candidat al partidului Republicanii, alegând astfel să nu propună candidați proprii.
Alianța a stârnit dezbateri și critici furioase, Muselier fiind acuzat de trădare, iar Macron, de tentativă de a distruge dreapta.
În ciuda acestei alianțe, sondajele arată deocamdată că omul favorit să câștige alegerile în această regiune este candidatul lui Le Pen, Thierry Mariani, el însuși un fost membru al partidului Republicanii, o dovadă în plus a tentativei extremei drepte de a propune candidați dezirabili.
O victorie în această regiune cu un buget de miliarde de euro ar marca nu doar o premieră, dar și un moment de cotitură pentru partidul care deocamdată controlează doar un număr redus de primării.
