Aşa-numitele ţigări “electronice” au apărut la jumătatea anilor 2000, ca parte a unor iniţiative antreprenoriale mici în comparaţie cu anvergura marilor companii de tutun din lume. Ulterior, giganţii din domeniu şi-au dat seama de potenţialul acestora şi au lansat produse echivalente care, spre deosebire de dispozitivele pionier, doar încălzesc, şi nu ard tutunul ca în cazul ţigărilor clasice. Studiile producătorilor arată că prin acest procedeu este eliminat gudronul din ecuaţia elementelor nocive pentru sănătate.
Fiind o categorie cumva distinctă, la nivel european, majoritatea statelor au ales să aplice o cotă de acciză diferenţiată.
Bucureştiul a introdus accize pentru ţigările de „ultimă generaţie” la 1 ianuarie 2016, iar în prezent aceasta se situează la 22% din valoarea totală a taxei de consum pentru ţigările tradiţionale, creând astfel o subcategorie a pieţei şi industriei de tutun. Dintre statele din Europa, România se numără printre cele 11 care au ales această tactică de a strânge bani la buget. Acciza pentru aceste produse este în prezent de 384 de lei pentru un kilogram de tutun, la un nivel comparabil celei aferente tutunului pentru fumat “la pungă”. Asta în timp ce acciza pentru segmentul tradiţional este de 448 de lei pentru 1.000 de țigarete.
“Clubul” celor 11
Italia (50%), Portugalia (50%), Ungaria (33%), Cipru (31%), Grecia (31%), Bulgaria (23%), Romania (22%), Croaţia (22%), Slovacia (20%), Slovenia (21%) şi Lituania (17%) sunt statele din Uniunea Europeană care au ales să introducă accize pentru ţigările din noua generaţie. În cazul Lituaniei, aceasta este cu până la 83% mai mică faţă de acciza clasică. State precum Franţa (72%), Spania (46%) şi Germania (25%) au ales „să spargă” categoria de accize în “alt tutun pentru fumat”. Mai mult, ţări precum Polonia şi Cehia au ales să nu aplice această taxă de consum, iar restul nu au nicio strategie anunţată public, în acest sens.
Bătălia pe investitori
Recent, în industria de tutun din România, pe segmentul ţigărilor “electronice”, au fost anunţate investiţii fără precedent în următorii cinci ani. Planurile pe termen mediu şi lung ale celui mai mare producător de pe plan local, British American Tobacco (BTA), arată că judeţul Prahova va apărea pe harta Europei ca fiind capitala producţiei continentale de ţigări „de ultimă generaţie”.
Ministrul Finanțelor, către investitorii care au spus că plătesc taxe: ”Plătiți ce spune legea, nu plătiți în plus!”
„Suma de 800 de milioane de euro care urmează să fie investită în Ploiești în următorii 5 ani este o dovadă a angajamentului nostru față de România. În prezent, 60% din produsele fabricate în România pleacă la export în alte 45 de țări, iar acest procent va crește la 70% ca urmare a noilor investiții. Dorim să continuăm să investim în România și sperăm că guvernul român va oferi predictibilitatea necesară”, declara, la începutul săptămânii, Ram Addanki, directorul ariei Europa Centrală și de Sud a companiei British American Tobacco. Potrivit reprezentanţilor aceleiaşi companii, în ultimii şase ani, grupul a investit, la nivel mondial, 2,5 miliarde de euro în segmentul de cercetare și dezvoltare a ţigărilor din noua generaţie.
“Sfânta” contrabandă
Investiţiile de la Ploieşti vin pe fondul unor probleme sistemice cu privire la piața neagră a tutunului din România. Potrivit unui studiu comandat de marii producători, aproximativ 16 la sută din totalul ţigaretelor consumate pe plan naţional provin din contrabandă, ceea ce înseamnă pierderi pentru bugetul de stat de 560 de milioane de euro pe an. În antiteză, potrivit reprezentanţilor BAT, doar în 2017, compania a contribuit cu peste 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat al României, sub formă de accize și alte impozite.
Pe piaţa din România, principalii competitori ai British American Tobacco, inclusiv pe segmentul „țigărilor de ultimă generaţie”, sunt Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris.
În 2017, la nivel mondial, piața țigărilor „electronice” era estimată la 8 miliarde de dolari, de aproape 100 de ori mai mică decât piaţa ţigărilor “clasice”, calculată, de compania de cercetări de piaţă londoneză Euromonitor, la aproximativ 700 de miliarde de dolari.
CITEŞTE ŞI
EXCLUSIV VIDEO/ Tommy Tomescu, medicul român din Londra care luptă pentru discriminații Brexit-ului. A fost în cartierul lui Nigel Farage și a împărțit eugenii
REPORTAJ/ Viață de badantă în Italia. ”Dormeam în pat cu o bătrână care urla toată noaptea. Lipsa somnului, dorul de casă și singurătatea m-au terminat…”
REPORTAJ | Cum se traversează un râu într-un posibil scenariu de război. Jurnaliștii Libertatea sunt în Lituania, la unul dintre cele mai mari exerciții ale Armatei Americane din Europa
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro