Anomalia din cazul lui Dan Diaconescu: Acuzatorii au ajuns să fie judecați înaintea realizatorului TV suspectat de sex cu minore

Instanța a stabilit ca judecata să se reia de la zero

Judecătoria Tulcea urma să rejudece dosarul în care Dan Diaconescu a fost condamnat pe fond la 8 ani și 4 luni de închisoare după ce în 2020 și 2021 a făcut sex cu două surori, Alina și Adina T. (pe atunci minore), primele dăți într-o cameră de hotel din stațiunea Olimp, apoi în dormitorul unui apartament situat în cartierul Poarta 6 din municipiul Constanța.

Hotărârea de condamnare pronunțată pe 12 februarie 2025 la judecătorie a fost desființată ulterior de Curtea de Apel Constanța, pe motiv că imparțialitatea magistraților ar fi fost afectată de mediatizarea excesivă a procesului.

Curtea de Apel Constanța a stabilit ca judecata să se reia de la zero, din procedura de cameră preliminară, pe rolul Judecătoriei Tulcea, unde dosarul nr. 20152/212/2023 a ajuns pe data de 31 martie 2025, însă de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

Portalul instanțelor de judecată administrat de Ministerul Justiției și site-ul de jurisprudență al Consiliului Superior al Magistraturii blochează la căutare doar anumite date din dosarele sensibile (infracțiuni sexuale, infracțiuni la adresa siguranței naționale), însă păstrează informații legate de desfășurarea acestor cauze: faptul că procesul este pe rol, că au loc termene de judecată, că s-a finalizat o etapă procesuală și soluția judecătorului.

Dosarul daunelor de 1 milion de lei prinde avânt

Judecătoria Tulcea n-a consemnat nimic de 480 de zile în fișa dosarului în care Dan Diaconescu este judecat pentru sex cu minore și folosirea prostituției infantile.

În schimb, procesul civil deschis de fostul realizator tv împotriva autorităților se desfășoară fără probleme pe rolul Tribunalului Tulcea.

Pe data de 11 iunie 2026, judecătorul a făcut adresă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța pentru a afla stadiul anchetei deschise în legătură cu scurgerea de informații din dosarul de sex cu minore.

•  „Prin întâmpinarea pe care Inspectoratul de Poliție Județean Constanța a depus-o la Tribunalul București când cauza se afla pe rolul acelei instanțe, s-a cerut suspendarea judecății din cauza existenței unui dosar penal pentru săvârșirea de către autori necunoscuți a infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
• Nu s-a discutat chestiunea suspendării pentru că instanța și-a declinat atunci competența. Pârâtul încearcă să arate cumva că a făcut cercetări în legătură cu modul în care informațiile sau piesele dosarului au fost diseminate în media și au ajuns la cunoștința opiniei publice. Apreciază ca fiind interesant pentru cauză, ca un contraargument, să cunoască soarta acestui dosar”, a arătat avocatul lui Dan Diaconescu la ultimul termen de judecată.

Pe data de 7 decembrie 2023 Dan Diaconescu a deschis în civil o acțiune în răspundere delictuală împotriva Poliției, parchetelor și instanțelor constănțene.

Fostul realizator de televiziune cere „obligarea pârâților, în solidar, la plata cu titlu de daune morale a sumei de 1.000.000 lei, reprezentând prejudiciul moral adus reclamantului ca urmare a faptelor ilicite săvârşite de pârâţi, precum și a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea pricinii”.

Cauza a fost înregistrată inițial la Tribunalul București, care a trimis-o apoi la Tribunalul Constanța, invocând competența teritorială.

De ce s-au abținut toți judecătorii de la Tribunalul Constanța

Mai mulți judecători de la Tribunalul Constanța s-au abținut de la judecarea acestui dosar, pe motiv că fac parte din instanța împotriva căreia este îndreptată acțiunea civilă.

Pe data de 4 noiembrie 2025, Curtea de Apel Constanța a admis declaraţia de abţinere a întregii instanţe și așa a ajuns dosarul la Tribunalul Tulcea.

• „În fundamentarea acestei soluții, Curtea are în vedere că imparţialitatea presupune adoptarea unui comportament care să înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la îndeplinirea corectă a îndatoririlor profesionale ale judecătorului.
• La fel ca independenţa, imparţialitatea nu constituie doar o chestiune de substanţă, ci şi una de aparenţă.
• Pentru asigurarea neutralităţii judiciare, imparţialitatea înglobează două elemente: elementul subiectiv, care presupune că judecătorul nu are nici un motiv pentru a favoriza ori a defavoriza vreo parte, ceea ce se analizează în funcţie de conduita şi de convingerile personale ale judecătorului pe parcursul soluţionării unei cauze concrete, precum şi elementul obiectiv, care înseamnă lipsa oricărui interes din partea judecătorului în modul de soluţionare a cauzei”, au notat judecătorii în motivare.

Dan Diaconescu, ars la buzunar în procesul de „linșaj mediatic”

Dan Diaconescu a deschis un proces civil și împotriva presei (televiziuni, publicații online, ziare centrale), după ce jurnaliștii au publicat pe surse stenograme și informații din dosarul de sex cu minore.

• „În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, începând cu data de 06.04.2023, în mod continuu și concertat pe toate posturile de televiziune deținute de pârâți, în presa scrisă sau presa online, cât și pe alte canele de comunicare mass-media, aparținând pârâților, au fost diseminate în spațiul public/divulgate informații cu caracter confidențial/nepublic din dosarul penal (…), iar reclamantul a devenit subiectul unei campanii virulente de presă, victimă a unui adevărat «linșaj» mediatic, fiind defăimat și denigrat și fiindu-i produse grave prejudicii de imagine prin încălcarea prezumției de nevinovăție”, se arată în actele dosarului civil.

Deși pe fond și în apel a pierdut, fostul realizator tv tot a obținut un oarecare succes: un magistrat de la Judecătoria Sectorului 3 s-a apucat să scrie negru pe alb, în Hotărârea 162/2024 din data de 15 ianuarie 2024, că presa n-are voie să publice informații confidențiale, ci doar date emise oficial de către autorități.

• „Instanța reține că, întrucât faza de urmărire penală nu este publică, reprezentanții mass-media pot avea acces la informațiile de interes general exclusiv prin intermediul comunicatelor de presă emise de organele de urmărire penală, aceștia neavând acces, sub nicio formă, la probele administrate în cauză.
• Din moment ce reprezentanții mass-media nu au dreptul să ia cunoștință de orice informație din cadrul dosarului penal, accesul fiindu-le restricționat în condițiile legii, atunci este mai mult decât evident că acestora le incumbă și obligația ca, în măsura în care, totuși, au luat cunoștință de informații cu caracter public/confidențial, într-un mod care nu este prevăzut de lege (deci în afara comunicatelor de presă sau obținerii acordului organului judiciar în mod legal), să nu publice aceste informații.
• Or, din cuprinsul articolelor de presă care fac obiectul cauzei, rezultă, fără niciun dubiu, că jurnaliștii au avut acces la informații și date cu caracter confidențial din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, inclusiv la stenogramele interceptărilor efectuate, în condițiile în care aspectele publicate excedează conținutului comunicatelor de presă sau declarațiile date de avocatul reclamantului”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 3.

În schimb, pe rolul Tribunalului București, judecătorii au respins acțiunea lui Dan Diaconescu și l-au obligat să plătească trusturilor de presă 45.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Motivele n-au ținut de esența cauzei, ci au fost unele de natură procedurală. Pe scurt, avocații lui Dan Diaconescu au introdus cererea ca „ordonanță președințială”, o acțiune civilă specială care dă o soluție temporară unor cazuri cu caracter urgent, urmând ca ulterior chestiunea să fie tranșată într-un dosar civil separat.

Caracterul urgent al ordonanței președințiale este o condiție de admisibilitate a acțiunii, iar inexistența ei duce automat la respingerea cererii:

• „În raport de finalitatea ordonanţei preşedinţiale este necesar ca urgenţa să persite pe tot parcursul judecăţii, nefiind suficient ca aceasta să existe la data introducerii cererii (…).
• Or, invocarea conduitei unui terţ, respectiv a inacţiunii Statului de a stopa fapta ilicită şi a faptului că postările pârâtelor au continuat pe tot parcursul dosarului penal nu justifică urgenţa în raport de conduita procesuală a apelantului reclamant. (…)
• În consecinţă, atât timp cât o cerere de chemare în judecată care potrivit legii se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, respectiv chiar şi în aceeaşi zi în care a fost formulată, ajunge să fie soluţionată în aproximativ 270 de zile datorită opţiunii părţii care a formulat respectiva cerere, iar aceeaşi parte nu se opune ci din contră este cea care aduce în discuţie necesitatea suspendării cererii până la soluţionarea unui dosar penal, este evident faptul că nu se poate reţine existenţa condiţiei urgenţei, din moment ce însăşi partea prin conduita sa nu a avut această reprezentare.
• Prin urmare, dat fiind faptul că nu este îndeplinită condiţia urgenţei, nu se vor mai analiza celelalte (condiții – n.r.) întrucât neîndeplinirea uneia dintre condiţii determină respingerea cererii de chemare în judecată, condiţiile fiind cumulative”, a reținut Tribunalul București în Hotărârea nr. 1005/2024.

Reamintim că Dan Diaconescu a fost acuzat de procurori că a făcut sex în 2020 și 2021 cu două surori, Alina și Adina T. (pe atunci minore), primele dăți într-o cameră de hotel a Complexului Panoramic Belvedere din stațiunea Olimp, apoi în dormitorul unui apartament situat în cartierul Poarta 6 din municipiul Constanța.

Fostul patron OTV a fost înregistrat video cu o cameră ascunsă de cel puțin 14 ori în timp ce se afla în dormitor cu una dintre părțile vătămate din dosarul în care acesta a fost trimis în judecată pentru sex cu minore și folosirea prostituției infantile. În plus, zeci de pagini de interceptări arată cum Dan Diaconescu le-a racolat pe cele două minore și cu câți bani le-a plătit pentru actele sexuale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro