Arheologii amatori care găsesc tezaure de excepție rămân neplătiți de statul român. Legea permite o răsplată de 30% din valoarea comorii 

Reclamanți sunt cetățeni care au găsit bunuri de tezaur și care au dreptul să fie răsplătiți cu 30% din valoarea acestora, dar și cu o bonificație de 15%, în cazul unor descoperiri excepționale.

Viclenia statului român

Statul român a gândit o cale să scape de cheltuiala neprevăzută. Atâta vreme cât angajații muzeelor sunt chemați să extragă în siguranță artefactele din pământ, persoanelor care au găsit comoara nu li se mai recunoaște dreptul de autori ai descoperirii. Sunt numiți pur și simplu „identificatori” și primesc doar strângeri de mână și felicitări.

Cu alte cuvinte, dacă ești de bună credință și înștiințezi muzeul că ai dat peste o comoară, soliciți ajutor profesionist din partea arheologilor să vină la locul faptei să scoată obiectele din pământ, ai toate șansele să rămâi fără răsplata cuvenită. 

În schimb, dacă ai merge direct la muzeu cu artefactele în traistă, cu riscul real să distrugi iremediabil obiectele fragile, abia atunci ești recunoscut drept autor al descoperirii și ești răsplătit cu bani. 

Ce spune legea

Procedura în cazul descoperirilor întâmplătoare de obiecte de tezaur făcute de cei pe care îi numim familiar căutători de comori este reglementată în România de Legea nr. 182 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, intrată în vigoare în anul 2000. 

Recomandări

Subiecte BAC Română 2025. Ce a picat la prima probă a examenului de Bacalaureat

Potrivit acestui act, persoanele care au descoperit în mod întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului localității în a cărei rază a fost făcută descoperirea. 

La rândul lui, primarul este obligat să înștiințeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii, în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodată măsuri de pază și de conservare a acestora.

Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condițiile prevăzute de lege, bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompense. 

În plus, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepțională, se poate acorda și o bonificație suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.

Valoarea obiectelor astfel descoperite se stabilește de experții acreditați ai Ministerului Culturii.

Recompensele și bonificația sunt suportate de stat și vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului.

Legea prevede clar că, în cazul în care autorul descoperirii nu primește recompensa în termenul stabilit, acesta se poate adresa instanței judecătorești competente printr-o acțiune scutită de taxa judiciară de timbru.

Recomandări

Șefii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles la Cotroceni pe taxe și impozite. Ce le-a cerut Nicușor Dan la final

Practica uitării

Pare că în România există o practică a uitării implementată în tot mai multe județe din țară. Muzeele tergiversează tot mai mult plata recompenselor tocmai pentru ca autorii descoperirilor de obiecte de patrimoniu să fie nevoiți să apeleze la instanță pentru a intra în posesia banilor. 

Cum experiența unui proces nu este printre cele mai plăcute și/sau ieftine, statul speră ca mulți dintre găsitorii de comori să renunțe la răsplată.

Procese în trei județe

Totuși, în instanțele civile din România au fost inițiate mai multe procese care se află în curs de judecată, pârâți fiind Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Unirii și Muzeul Județean Mureș. 

Celor trei instituții de cultură li se reproșează că au refuzat să achite integral sau parțial recompensa de 30% din valoarea unor comori descoperite de arheologi amatori, autorizați să folosească detectoare de metale. Obiectele descoperite de cei trei reclamanți au valoare de patrimoniu și fac sau au făcut parte din expoziții temporare sau permanente.

Narcis George Carțis este unul dintre arheologii amatori ai României care a scos la lumină adevărate comori. A descoperit printre altele tezaurul de la Icland, județul Mureș, în mai 2022.  

Recomandări

Bătăușii în uniformă de la Secția 16 cer ajutorul CCR. Apărarea: „Circumstanța agravantă a infracțiunii de lipsire de libertate nu se referă la polițiști”

Într-o postare pe pagina de Facebook a Muzeului Județean Mureș, arheologii susțin că mureșeanul care a găsit aceste artefacte „nu le-a extras din sol, ci într-un mod exemplar le-a acoperit și a anunțat specialiștii muzeului”, scria la momentul descoperirii presa locală. 

Un gest de apreciat pe care Narcis îl face de fiecare dată când descoperă astfel de obiecte.

„Eu de peste cinci ani am mii de piese predate. Nu am avut nevoie de recompensă la toate, dar sunt câteva tezaure excepționale la care vreau recompensă. Am găsit un vas în pământ și știam că sunt sute de monede romane acolo. Eu am extras 17 monede pe care le-am predat primăriei, I-am chemat (n.r. – pe arheologi) să extragă restul până la 800 de monede. Mie mi se recunosc doar cele 17 piese pe care le-am predat primăriei, restul nu. Nu ni se recunosc descoperirile pentru că am avut decența să-i chemăm pentru săpături de specialitate în cazul unor descoperiri de excepție, nefiind nici o obligație legală, iar cum nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită, acum suntem în procese”, a explicat, pentru ziarul Libertatea, Narcis George Carțis. 

Arheologul amator a inițiat două acțiuni în instanța chemând în judecată Muzeul Județean Mureș.

Valoarea recompensei

Acesta a precizat că nu se luptă pentru recompense mari, de ordinul sutelor de mii de euro, tezaurele dacice fiind foarte slab evaluate. De exemplu, de la Muzeul Județean Mureș ar avea de primit suma de 14.164 euro reprezentând recompensa bănească cuvenită pentru descoperirea întâmplătoare a bunului de tezaur constând în 774 monede romane argint, și 7.500 euro, reprezentând recompensa bănească pentru descoperirea întâmplătoare a bunului de tezaur de la Icland constând în fibulă dacică fragmentată,  două fibule cu noduri și trei brățări. 

La aceste sume în mod normal se adaugă și o bonificație de 15%, având în vedere că descoperirile lui Narcis sunt cu adevărat excepționale. 

Dosarul se află în curs de judecată pe rolul secției civile a Judecătoriei Târgu Mureș.

Muzeul se laudă cu piesele găsite de arheologii amatori

Narcis Carțis susține că a avut o relație foarte bună cu muzeul și cu arheologii profesioniști, piesele descoperite de el făcând parte dintr-o expoziție specială organizată la Târgu Mureș cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor”. 

Expoziția cuprinde peste 1.400 de piese descoperite exclusiv de „detectoriști”. În plus, pentru acest eveniment, tot Narcis a pus la dispoziție organizatorilor filmările de prezentare a obiectelor expuse. Relația s-a răcit însă în momentul în care a ridicat pretenția unei recompense.

Până la urmă nu se plătește un procent din valoarea reală a obiectelor descoperite de noi, se răsplătește buna intenție, atitudinea. Dar ei (n.r. – reprezentanții muzeelor) nu vor recunoaște niciodată că nu vor să plătească. Găsesc tot felul de scuze, că sunt ocupați, că au multe pe cap. Așa se întâmplă peste tot în țară. Eu am mulți prieteni care au renunțat la recompense pentru că oamenii se gândesc că nu vor să se complice cu procesele, cu instanțele. Atâta te amețesc, până renunți. Dar ei trebuie să înțeleagă că nu toți îi lasă în pace. Pe mine m-au ars, că acesta-i adevărul, cu vreo 30.000 de euro, nu-s de colea” – spune Narcis Carțiș.

Acesta a așteptat să treacă termenul legal de 18 luni de la ultima sa descoperire de valoare și a abordat muzeul din Mureș în decembrie 2024, dar a fost dus cu vorba, fără să i se spună explicit că nu va fi plătit. Este motivul pentru care a ales să obțină banii cuveniți apelând la instanță.

Detectoristul de bună credință din Cluj

La Cluj-Napoca, R.M., un alt arheolog amator, a chemat în judecată atât Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, dar și Ministerul Culturii, ambele instituții având calitatea de pârât. 

Printre altele, reclamantul a solicitat autorităților să-i comunice dacă obiectele descoperite de el pe teritoriul județului Cluj au fost evaluate și dacă au făcut parte din expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului”, ce a avut loc la Muzeul Drents din Olanda, în perioada 7 iulie 2024 – ianuarie 2025.

„Colegul meu de la Cluj a pățit-o și mai rău. I-am văzut dosarul. El s-a adresat și Ministerului Culturii care i-a răspuns că nu este descoperitor este doar identificator, pentru că el a văzut obiectele în pământ, le-a lăsat acolo și a chemat arheologii. Este o strategie de a nu plăti, să se termine odată cu recompensele astea, ceea ce va fi foarte rău pentru țara asta. Ar fi un genocid la adresa patrimoniului, dacă ar scoate cu totul recompensele. Se ajunge la braconaj”, a explicat Narcis Carțis.

Când semnează avocatul, începe tăvălugul

La fel de sfidat a fost și Kolozsvari Csaba, arheolog amator din județul Alba. El se judecă acum cu Muzeul Unirii, dosarul său aflându-se pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, unde a chemat la proces Consiliul Județean în subordinea căruia se află muzeul pârât.

„În momentul când, din peste 30 de descoperiri, am cerut pentru două tezaure recompensă m-am trezit că mi-au dat cu flit, pentru că așa pot să spun că a fost toată atitudinea lor. Eu le-am trimis o adresă cu puțin timp înainte să expire termenul legal de 18 luni, dar nu m-au băgat în seamă și atunci am apelat la un avocat. Abia când avocatul a trimis solicitare muzeul, au început să se agite, a început tăvălugul. Mi-au zis că să mai aștept și tot așa. Ba chiar mi-au zis că nu se consideră descoperire întâmplătoare și nu am dreptul la recompensă. Fix la doi ani de la prima descoperire am zis gata și i-am dat în judecată”, a precizat Kolozsvari Csaba.

Avansul de împăcare

Arheologul amator din Alba susține că în momentul în care a deschis acțiunea în instanță a primit „un fel de avans” din recompensa cuvenită pentru descoperirile sale, dar fără ca muzeul să specifice ce procent din datorie a plătit.

„Cred că sunt conștienți că pierd procesul, altfel nu-mi explic cum de mi-au dat avansul acesta. Ei nu au făcut nici măcar catalogarea descoperirilor care se încadrează ca și tezaur. Inclusiv expertul numismat care ne-a evaluat tezaurul a recomandat în scris că recomandă acordarea și a 15% bonificație. Deci cei 30% din valoarea tezaurului se plătesc conform legii, iar cei 15% se dau în plus dacă descoperirea respectivă este un tezaur. Așa că eu nu știu ce avans mi-au dat, raportat la ce?”, spune Csaba.

Acesta spune că nu este un vânător de comori, dar a decis să ceară recompense pentru două dintre descoperirile sale valoroase tocmai pentru că „statul nu iartă și-și bate joc, în loc să recompenseze un gest frumos și am zis că să nu mai las de la mine”. 

Arheologul amator din Alba Iulia cere răsplata legală pentru un tezaur format din 109 monede romane (denari din argint) și pentru un alt tezaur format din 785 de monede romane pe care le-a găsit într-un vas împreună cu un alt coleg.

„La mine cazul este mai fericit decât la ceilalți colegi din țară. Eu am găsit inițial 60 de bucăți și până la 109 au venit arheologii și le-au scos, dar, din fericire, mi le-au atribuit mie. În cazul altora le recunosc doar obiectele scoase de ei de pământ, nu și ce au scos arheologii”, explică Kolozsvari Csaba.

Arheologii amatori sunt convinși că atitudinea statului față de descoperirile întâmplătoare nu face altceva decât să încurajeze braconajul, iar singurul care are de suferit este patrimoniul național sărăcit de comori ajunse pe mâinile unor colecționari străini.

Subiecte BAC română 2025 – ce au avut de rezolvat elevii la limba română la Bacalaureat 2025.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro