Mai mulți arhiviști români au acuzat Serviciul Român de Informații, dar în special „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), că au făcut presiuni pentru distrugerea documentelor de istorie recentă și vor să limiteze accesul la informațiile clasificate aflate deja în fondurile Arhivelor Naționale. SRI și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) de la MAI au respins acuzațiile.
Doar că ceea ce avertizau cercetătorii că se va întâmpla a început să capete contur. Revolta lor a pornit după mesajul publicat pe site-ul Arhivelor Naționale în data de 26 mai, în care sunt anunțați că e posibil să primească acces mai greu sau deloc la unele fonduri, pentru că trebuie depistate documentele clasificate înainte.
Vă informăm că există posibilitatea apariției unor întârzieri în onorarea cu promptitudine a comenzilor și chiar posibilitatea ca unele unități arhivistice solicitate să nu poată fi date spre cercetare.
Anunțul publicat pe pagina Arhivelor Naționale:
„Consecințele acestei decizii sunt limitarea accesului istoricilor și cetățenilor la informațiile istorice și la cele de interes public. Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial sau chiar și mai înainte”, spun cercetătorii în scrisoarea deschisă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f2e93c6e45c3d6cbd52620993eb97338.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/arhive-id99689inquamphotosgeorgecalin-1024x683.jpg)
Aceasta a fost semnată de zeci de istorici de la institute din toată țara. Cercetătorii precizează și că dintre aceste documente, unele „conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale, care s-au succedat în România, în decursul secolului XX”, deci ar trebui să poată fi studiate de istorici.
Apreciem că noile reglementări cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României reprezintă, de fapt, un atac la adresa libertăților fundamentale, limitându-se dreptul la informație, unul dintre drepturile constituționale fundamentale.
Scrisoarea deschisă a istoricilor:
Conducerea Arhivelor Române, acuzată de cenzură
Semnatarii scrisorii deschise consideră absurdă și irațională menținerea statutului de „clasificat” pentru documente din perioada comunistă care nu prezintă risc de securitate și denunță o activitatea de cenzură. Ei argumentează că documentele aflate deja în posesia Arhivelor Române au intrat în circuitul informațiilor publice, iar legea interzice clasificarea acestora.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cd3adf488934609177e2506d3df49125.jpg)
„Până la urmă, de la DGPI, succesoarea fostei Securități a Municipiului București, nu puteam avea niciun fel de pretenții, dar Arhivele Naționale nu se află în subordinea DGPI, iar din partea funcționarilor publici aflați la conducerea lor ne așteptam să apere legea, care guvernează domeniul arhivelor din România, și nu să accepte reînființarea Fondului Documente Secrete, din perioada regimului comunist”, spun semnatarii scrisorii deschise.
Printre documentele clasificate, acte care arată abuzul și crimele regimului comunist
„Este inexplicabil cum de mai sunt păstrate în categoria informațiilor clasificate informații precum: nivelul de trai al muncitorilor în anii 50, politicile represive adoptate de regimul comunist, în contextul Revoluției maghiare din 1956, exportul de vin în URSS, actele elaborate de cabinetele unor miniștri comuniști etc.”, semnalează cercetătorii.
Semnatarii scrisorii cer înființarea unei comisii care să ancheteze distrugerea de documente de istorie recentă, acuze făcute de către arhiviști din toată țara.
„Solicităm analizarea posibilității ieșirii Arhivelor de sub tutela acestui minister. Credem că este timpul să ne arătăm respectul cuvenit față de documentele privitoare la istoria noastră”, au conchis cercetătorii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f5118f6765b00351bf3f271fd2453f66.jpg)
Scrisoarea deschisă a fost trimisă către președintele Klaus Iohannis, Guvern, Parlament și către conducerea Arhivelor Naționale.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_55a89c6f8dbdd0c4a9539cfd02979cfa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_62fd36d0d8f7f09453f62cd14b2742e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ee67a00d8571290f354cf957ddbc3b0f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_f71b7464f3b9a66f76db323b2563e883.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_999e175933a470b82c5b6d229b44bb0d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_92faea3500008a52e02173a0ab434287.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_02cd2825a5f27dc7e95e1ef2fc6053af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_90e0dc84100198a5f4954ea0e989675c.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.