Audieri în procesul de arbitraj de la Washington, pentru aurul de la Roșia Montană. Cum răspunde România la acuzațiile aduse de Gabriel Resources

UPDATE, 26 ianuarie: Audierile au fost amânate pentru o dată care urmează să fie stabilită ulterior deoarece unul dintre membrii comitetului de arbitri nu a putut participa.

Comitet de jurați format din trei membri

Comitetul de jurați este format din Eduardo Zuleta (Columbia, președinte), Lawrence Boo (Singapore) și Maxi Scherer (Germania). Compania minieră vrea prin această cerere ca hotărârea favorabilă României, pronunțată de un alt complet în urmă cu aproape doi ani, să fie anulată. Gabriel Resources a solicitat statului român daune în valoare de aproape 6 miliarde de dolari pentru o așa-zisă blocare a investiției în exploatarea aurului de la Roșia Montană. 

Reprezentanții companiei canadiene vor ca, în situația în care cererea de anulare va fi respinsă, să scape măcar de obligativitatea de a achita României cheltuielile de judecată în valoare de 46,8 milioane de lei (9 milioane de dolari). La finalul anului trecut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat demararea procedurii de executare silită pentru recuperarea acestei sume. În acest scop, în 2024, ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni (80,69%) deținut de Gabriel Resources la compania locală Roșia Montană Gold Corporation.  Audierile din perioada 22-23 ianuarie sunt punctul culminat al întregului proces și vor avea loc la sediul ICSID din Washington, SUA. Fiecare parte are la dispoziție trei ore pentru pledoariile orale de deschidere în ziua întâi și 1,5 ore pentru pledoariile orale de respingere, în ziua a doua. Membrii comitetului de jurați vor putea pune întrebări pe toată perioada audierilor.

Acuzațiile companiei canadiene Gabriel Resources

În esență, cei de la Gabriel Resources acuză conflicte de interese în care s-ar fi aflat cei doi arbitri/jurați care au respins acțiunea companiei miniere. De asemenea, sunt indicate presupuse legături între unul dintre arbitri și casa elvețiană de avocatură care a reprezentat România. „Hotărârea trebuie să fie anulată deoarece majoritatea tribunalului nu a avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID. Secretarul general al ICSID l-a numit președinte pe prof. Pierre Tercier, un cetățean elvețian care a avut multiple legături personale, instituționale și profesionale cu arbitrul desemnat de partea pârâtă (România – n.r.), prof. Zachary Douglas, și cu avocatul pârâtului cu sediul la Geneva, LALIVE, precum și un istoric decizional care favorizează în mod covârșitor statele pârâte în litigiile de investiții. Rezultatul a fost o majoritate a tribunalului lipsită de imparțialitate, contrar celor mai elementare cerințe stabilite în Convenția ICSID”, susțin reprezentanții companiei canadiene.  

Aceștia mai afirmă că profesorul Zachary Douglas nu a dezvăluit că, în timpul arbitrajului, a dobândit cetățenia elvețiană, „care se suprapune cu cea a profesorului Tercier”, fapt care „a refuzat reclamanților și celorlalți membri ai tribunalului posibilitatea de a aborda această schimbare semnificativă a circumstanțelor”. De asemenea, arbitrul Douglas mai este acuzat că nu a dezvăluit că, în timpul arbitrajului, a avut drept client un ONG care a lucrat în opoziție față de cererile de arbitraj ale lui Gabriel și față de proiectul minier, care a fost principalul subiect al arbitrajului. 

În opinia companiei canadiene, tribunalul ICSID nu ar fi fost constituit în mod corespunzător și ar fi existat abateri grave de la normele fundamentale de procedură care garantează fiecărei părți un tratament egal și dreptul de a fi audiată de un tribunal imparțial și independent.

Ce spun avocații României: „acuzații tardive, lipsite de fundament”

Apărătorii statului român susțin, în răspunsul transmis tribunalului, că cei de la Gabriel Resources încearcă să transforme procedura de anulare într-o cale de atac asupra fondului cauzei, lucru expres interzis de Convenția ICSID. 

„Procedura arbitrală a respectat principiile fundamentale ale procesului echitabil: egalitatea armelor, dreptul la audiere și posibilitatea efectivă de a-și prezenta cauza. Reclamanții (Gabriel Resources – n.r.) au beneficiat de un cadru procedural complet și echilibrat. Niciuna dintre circumstanțele invocate tardiv nu ridică vreo îndoială reală cu privire la independența sau imparțialitatea profesorului Douglas și cu atât mai puțin nu îndeplinește standardul strict prevăzut de Convenția ICSID pentru anularea unei hotărâri. (…) Chiar sursele juridice invocate arată că motivul de anulare referitor la constituirea necorespunzătoare a tribunalului a fost rareori invocat și aproape niciodată admis în practica ICSID”, se precizează în documentul-replică al României.

Potrivit acestuia, contestarea imparțialității unui arbitru exclusiv după pierderea arbitrajului este „un motiv serios de îngrijorare și subminează stabilitatea și finalitatea hotărârilor arbitrale”. 

„Acuzațiile tardive formulate împotriva profesorului Douglas sunt lipsite de fundament și trebuie respinse. Reclamanții enumeră o serie de circumstanțe care, în opinia lor, ar genera îndoieli cu privire la independența și imparțialitatea profesorului Zachary Douglas. Niciuna dintre aceste susțineri nu rezistă unei analize obiective și rezonabile. 

Se bazează pe speculații, interpretări forțate și conexiuni îndepărtate, fără a demonstra existența unei legături concrete, directe și relevante între profesorul Douglas și părțile din arbitraj. În mod constant, practica ICSID arată că simpla existență a unor activități profesionale anterioare, a unor legături academice sau a unor contacte indirecte nu este suficientă pentru a demonstra o lipsă manifestă de imparțialitate. (…) De asemenea, dobândirea cetățeniei elvețiene de către profesorul Douglas nu are nicio relevanță juridică. Naționalitatea arbitrului nu creează, în sine, vreo prezumție de părtinire față de statul român”, se susține în răspunsul părții române, care remarcă faptul că cei de Gabriel Resources „au abandonat orice critică” referitoare la Pierre Tercier, președintele comitetului de arbitri, de la procesul de fond.

Apărătorii României mai spun că activitatea profesorului Douglas, pentru organizația Friends of the Earth UK, cea care ar fi exprimat poziții împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, nu are nicio legătură cu cauza, nu a fost parte în arbitraj, nu a intervenit și nu a avut vreun rol procedural sau substanțial. 

„Faptul că profesorul Douglas a reprezentat această organizație în litigii complet diferite, fără legătură cu România sau cu proiectul Roșia Montană, nu poate genera, pentru un observator rezonabil, vreo aparență de părtinire. În mod similar, susținerile referitoare la activitatea altor membri ai baroului Matrix Chambers sau la sprijinul acordat de firma Lalive unui program academic sunt irelevante și lipsite de orice impact asupra imparțialității arbitrului”, se mai afirmă în documentul citat.

România vrea alte cheltuieli de judecată

În legătură cu acuzația că tribunalul și-ar fi depășit competența, reprezentanții părții române susțin că acesta „s-a pronunțat exclusiv asupra pretențiilor formulate de părți și în limitele mandatului său stabilit prin Convenția ICSID și tratatele aplicabile”. De asemenea, la afirmația potrivit căreia „ar fi existat abateri grave de la reguli fundamentale de procedură”, avocații români precizează că „pentru a justifica anularea, o abatere procedurală trebuie nu doar să existe, ci să fie gravă și să fi afectat în mod real dreptul părții la un proces echitabil”. 

„Reclamanții au avut posibilitatea deplină de a-și prezenta cazul, de a depune probe, de a formula argumente și de a participa la audieri. Nicio probă relevantă nu a fost exclusă în mod arbitrar. Tribunalul a analizat toate susținerile esențiale și a motivat în mod corespunzător concluziile sale. Faptul că nu sunt de acord cu aceste concluzii nu echivalează cu o încălcare procedurală”, mai susțin aceștia.

În acest condiții, România a solicitat comitetului să respingă în totalitate cererea de anulare a hotărârii arbitrale, să respingă cererea alternativă de anulare parțială, în legătură cu cheltuielile de judecată de la fond, respectiv să oblige Gabriel Resources la plata integrală a costurilor procedurii de anulare, inclusiv onorariile și cheltuielile suportate de statul român. Apărătorii României sunt reprezentanți a două case de avocatură din Elveția și România, care au activat și în prima etapă a arbitrajului, LALIVE și LDDP. 

Avocații români sunt Crenguța Leaua, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov și Corina Tănase. Cei de la Gabriel Resources sunt reprezentați de două case de avocatură din SUA: White & Case LLP și Gibson Dunn. La audieri și-au anunțat prezența și patru reprezentanți ai companiei miniere, printre care și CEO-ul român Dragoș Tănase.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro