Avertisment. Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Construcția bugetară a anului 2025 a subestimat deficitul sever

Bugetul din 2025, construit prost

„România are nevoie, pe lângă însănătoșirea finanțelor publice, și de asigurarea unei creșteri economice sustenabile. A fost evitat un risc major, însă urmează o etapă crucială, în care eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme, într-un cadru coerent și predictibil.
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe”, atrage atenția Marinescu, într-o analiză pe blogul său.

Viceguvernatorul BNR critică modul cum a fost construit bugetul pe 2025: „Nevoia imperativă de corecție bugetară survine pe fondul unor obiective (re)devenite prioritare – ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice, corectarea dezechilibrelor externe. Caracterul urgent al ajustării bugetare intervine după derapajul bugetar din 2024, când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în termeni ESA, cel mai mare deficit bugetar la nivelul Uniunii Europene.

Ajustarea deficitului a început chiar cu bugetul anului curent, în principal prin măsurile de înghețare a salariilor din sistemul public și a pensiilor. Însă și construcția bugetară a anului 2025 și-a dovedit fragilitatea, subestimând sever deficitul bugetar. După doar câteva luni de execuție bugetară, deficitul estimat a sărit de la 7% din PIB, potrivit legii bugetului, la circa 9% din PIB sau chiar peste, potrivit estimărilor de la jumătatea anului. Aceste evoluții au impus intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în conținutul și amploarea Pachetului 1”, arată oficialul BNR.

Potrivit acestuia, „în prezent, după deviația substanțială de la ținta de deficit pentru 2024, dar și de la deficitul asumat pentru 2025, estimările pachetului de măsuri indică un impact bugetar cumulat de aproape 4 puncte procentuale din PIB pentru 2025 și 2026. Astfel, efortul de ajustare ar permite apropierea de ținta de deficit bugetar proiectată inițial”. Reprezentantul BNR punctează însă că România, dincolo de „trimiterile fataliste” la cazul Greciei din 2009, nu e în situația statului elen.

De ce România nu e Grecia anului 2009

Economistul explică de ce România nu se află pe drumul Greciei anului 2009. „S-a aflat România cumva pe marginea prăpastiei în care Grecia s-a prăbușit în 2009?! România de acum este fundamental diferită de Grecia de atunci, prin cadrul economic mult mai rezilient în raport cu situația unei crize financiare profunde la nivel global, precum criza din 2008-2009. Grecia a avut de rezolvat intrarea în incapacitate de plată, forțând semnarea mai multor acorduri vitale de bailout cu CE, BCE și FMI («Troika») și «iertări» de datorii, fără precedent în istoria recentă a episoadelor de restructurare a datoriilor suverane. Atunci când analizăm tabloul unei economii cu nevoi urgente de corecție bugetară, cele mai relevante dimensiuni, care trebuie evaluate responsabil, vizează deopotrivă amploarea dezechilibrelor și evoluția de ansamblu a activității economice”, punctează Marinescu.

De altfel, acesta precizează că „derapajul bugetar al României în 2024 (-9,3% din PIB) a fost, într-adevăr, sincronizat cu un sold negativ al contului curent (-8,4% din PIB). Valorile sunt însă mai puțin tensionate decât cele specifice Greciei în anul 2009 (deficit de 15,4% din PIB și, respectiv, deficit de cont curent de 12,5% din PIB). Un alt set de repere vizează datoria guvernamentală, care în cazul Greciei se apropia de 130% din PIB nominal, datoria externă fiind 180% din PIB. Iar expunerea sistemului bancar european la datoria publică a Greciei era una impresionantă, în special pentru băncile din Franța, Germania și Marea Britanie, cu riscuri de contagiune severe. În România, la finalul anului 2024, datoria guvernamentală se poziționa la 55% din PIB, cu tendințe ascendente, iar cea externă la 58%, situație incomparabilă cu cea a Greciei”.

Mitul revenirii economiei argentiniene, dar cu costuri mari

Cosmin Marinescu se referă și la situația economiei din Argentina, unde Javier Milei a luat măsuri drastice, însă prin reducerea substanțială a bugetului pentru sănătate (cu măsuri care au afectat categorii largi de populație), precum și bugetul pentru educație, amândouă înjumătățite. Economistul vorbește de „intervenții țintite” în fiecare ramură a sistemului bugetar, nu măsuri radicale, trecând în revistă situația din zona de educație, sănătate, administrația centrală, dar și zona de siguranță și apărare.

„Raportarea la anumite modele internaționale, invocând unele efecte sau similitudini disparate, nu reprezintă o abordare oportună României. Mai degrabă sunt necesare intervenții țintite, atent fundamentate și corelate cu prioritățile naționale și europene. Și, totuși, o lecție esențială poate fi desprinsă din cazul Argentinei: necesitatea de a evita politicile economice prociclice, prin acumularea de spațiu de intervenție (fiscal și monetar) în perioadele de expansiune, astfel încât, în fazele descendente ale ciclului economic, ajustările necesare să poată fi implementate gradual, fără a induce costurile sociale sau economice excesive pe care le-a experimentat Argentina”, arată fostul consilier prezidențial.

Spre final, acesta vorbește din nou de moderație. „România nu este Grecia, deci nu vorbim despre scenariul intrării în incapacitate de plată. România nu este Argentina, deci nu puteam spera să reducem deficitul bugetar doar pe seama cheltuielilor. Între aceste exemple extreme de ajustare, calea necesară este ajustarea echilibrată, care să răspundă atât urgențelor de consolidare bugetară, cât și nevoii de a beneficia de creștere economică sustenabilă”, punctează Cosmin Marinescu.

Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR avertizează: „Pe termen scurt, în pofida consolidării bugetare, în contextul unei stagnări economice și al rigidităților bugetare, datoria publică ar putea continua să crească la peste 60% chiar în următoarele trimestre și semnificativ peste acest prag, pe termen mai lung.
În ultima perioadă, prognozele arată că România pare că se împotmolește în zona unor creșteri economice fragile, de sub 1% anual sau chiar de 0,5% pentru anul curent, conform unor estimări recente”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro