Un bărbat supraviețuitor de 10 ani de cancer își spune povestea: ”Habar n-aveam că bărbații ar putea face cancer de sân. Mi-a fost rușine și l-am numit cancer de piept”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cătălina Florescu, o româncă profesoară la o facultate din New York, studiază problemele sociale pe care le au bolnavii de cancer la sân. Cancerul rămâne o boală despre care, mai ales în România, se vorbește puțin, cu fatalism sau rușine. Cazurile de bărbați bolnavi de cancer la sân sunt aproape necunoscute la noi. Cătălina Florescu a intervievat în SUA un bărbat supraviețuitor al acestui tip de cancer, iar dialogul lor poate fi o bază pentru a reflecta la ce se întâmplă în România cu oamenii atinși de această suferință.
Interviu de Cătălina Florescu
Michael Singer a fost diagnosticat la vârsta de 50 de ani cu carcinom ductal ”in situ” (DCIS). În conversația cu el se deschide o fereastră către toți bărbații care, precum Michael, spun: “habar n-aveam că bărbații ar putea face cancer de sân”.
- Te rog să spui publicului din România câte ceva despre tine: de unde ești și ce ți-a plăcut să faci în copilărie, care sunt hobby-urile tale etc.
- Numele meu este Michael și m-am născut în Bronx, unul dintre cele 5 cartiere ale orașului New York. Am fost la colegiul comunitar din Bronx și m-am specializat în electronică. După ce am schimbat mai multe locuri de muncă, am început să lucrez pentru Serviciul Poștal al Statelor Unite ca tehnician electronist. Am petrecut 31 de ani la serviciul poștal și apoi m-am pensionat ca manager de întreținere a facilităților.
M-am căsătorit cu frumoasa mea soție Patty, iubita mea din copilărie, la vârsta de 25 de ani și suntem căsătoriți de 35 de ani. Îmi place să merg cu motocicleta, să merg cu cortul, să pescuiesc și să gătesc. Am fost diagnosticat cu cancer mamar masculin la vârsta de 50 de ani.
Habar n-aveam că bărbații ar putea face cancer de sân chiar și după ce mi-am pierdut sora, bolnavă de cancer mamar metastatic, cu doi ani înainte de diagnosticul meu.
Acum sunt un membru și susținător al coaliției pentru cancerul de sân la bărbați, pentru conștientizarea și educarea publicului despre această boală.
- Cum ai aflat că ai cancer de sân și ce a urmat imediat după?
- În decembrie împlinesc 10 ani de când sunt un supraviețuitor al cancerului de sân. Sunt un bărbat care a fost diagnosticat la vârsta de 50 de ani cu carcinom ductal in situ. În calitate de bărbat, nu m-am verificat niciodată și am ignorat problemele pe care le aveam, până când m-am prezentat la un examen de rutină și i-am menționat problemele medicului meu. În câteva zile am făcut o biopsie cu ac, urmată de o biopsie chirurgicală și, în cele din urmă, o mastectomie completă a sânului stâng. Am fost șocat și jenat în același timp, deoarece nu auzisem niciodată de bărbați care sufereau de cancer la sân.
Chiar și după diagnostic și intervenția chirurgicală, încă mi-a fost rușine și l-am numit cancer de piept când am fost chestionat.
Am încercat să caut informații despre cancerul de sân la bărbați în anul 2010, după diagnosticul meu, dar atunci existau prea puține informații și niciun bărbat care a trecut prin asta cu care să vorbesc. Într-o zi, am văzut o emisiune specială în cadrul TV Katie Couric, invitatul ei era un tânăr pe nume Brett Miller, care era un supraviețuitor al cancerului de sân. Acest lucru mi-a schimbat viața, deoarece am reușit, în sfârșit, să iau legătura cu alți bărbați cu cancer de sân. Am contactat Fundația Brett Miller 1T, Coaliția pentru cancerul de sân la bărbați, și am devenit membru activ, de atunci informez publicul că și bărbații pot face cancer la sân.
De asemenea, mă pun la dispoziția altor pacienți de sex masculin cu cancer de sân, dacă vor să vorbească despre acest lucru, deoarece știu exact cum este să nu ai cu cine vorbi.
- Care a fost cea mai mare frustrare, dar și cea mai mare satisfacție în urma deciziei de a nu-ți face o operație de reconstrucție după mastectomie?
- Majoritatea bărbaților go flat (n.r. Nu-și mai reconstruiesc sânul) , dar există unii care optează pentru reconstrucția cu sfârcuri tatuate. Aceasta este o alegere personală atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
”Gata! Nu mai trebuie să fii jenat”
- În România, multe femei mor din cauza cancerului de sân, deoarece sunt diagnosticate foarte târziu, când cancerul este prea avansat. Una dintre problemele uriașe pe care le au femeile este că nu știu cum (și nici nu sunt încurajate) să-și îmbrățișeze intimitatea. Mai exact, le este frică să se dezbrace pentru a-și arăta sânii pentru un control anual regulat. Când o fac este pentru că se simt rău. Pe baza experienței tale, ce ai învăța femeile din România în ceea ce privește deschiderea și învățarea de a avea grijă de viața lor/ corpurile + mințile? Cum le-ai încuraja să treacă peste acest tabu nesănătos și să meargă la medic?
- Numai în acest an, în SUA, 2.620 de bărbați vor fi diagnosticați cu cancer de sân, aproximativ 500 dintre acești bărbați vor muri din cauza etapelor ulterioare ale diagnosticului lor (n.r. - estimare pe baza cifrelor din anii precedenți). Gata! Nu mai trebuie să fii jenat, așa cum am fost eu la început, ascunzându-mi diagnosticul de toată lumea. Știu că este nevoie de curaj, deoarece suntem considerați 1% din cancerul de sân, dar cu toții avem țesut mamar și putem face cancer de sân. Unii dintre noi s-ar putea să fie predispuși genetic și să poarte această mutație genetică transmisă de la mama sau tatăl lor, alții ar putea să o primească din mediul înconjurător sau ar putea să o dezvolte din cauza altor factori.
Dar toți bărbații ar trebui să cunoască semnele de avertizare timpurie, la fel ca și femeile. Bărbații ar trebui să știe cum să-și facă o autoexaminare și, dacă nu vor să se atingă, să aibă un medic sau o altă persoană de încredere care să facă acest lucru pentru ei.
Având aceste cunoștințe și vorbind despre asta, ți-ai putea salva viața ta, a unui membru al familiei sau a prietenilor tăi. Dacă accesați www.malebreastcancercoalition.org, avem videoclipuri în mai multe limbi despre cum să faceți o autoexaminare la sâni.
- În cele din urmă, te rog să închei acest gând: ”Dragă cancer de sân, ...”
- Dragă cancer de sân, îți mulțumesc că mi-ai adus o comunitate de bărbați și femei uimitori de la diagnosticul meu încoace, dar trebuie să te faci mai tratabil, pentru toți prietenii mei, plus, firește, familia mea cu istoric de cancer metastatic. Sunt trist să pierd zilnic atâția oameni. Transformă-te într-o boală cronică și care este tratabilă și nu atât de mortală.
Aici puteți citi și două povești ale unor femei supraviețuitoare ale cancerului de sân.
