• Deși soția era un donator compatibil cu o rată HLA (Antigene Leucocitare Umane) de peste 95%, ea a refuzat să doneze o parte din ficat din cauza unei temeri de complicații care ar fi putut să îi afecteze capacitatea de a-și îngriji copiii.
  • Ulterior, un donator în moarte cerebrală a fost găsit, iar bărbatul a beneficiat de un transplant reușit.
  • Tribunalul a decis în favoarea femeii. Instanța a subliniat că „donarea unui organ este o chestiune personală ce ține de autonomia corporală și nu poate fi considerată o obligație, chiar și între soți”.

Compatibilitate de peste 95%

Iarna trecută, când bărbatul a fost diagnosticat cu ciroză biliară primară, o boală rară a ficatului. Medicii i-au spus că, fără un transplant de ficat compatibil, mai avea mai puțin de un an de trăit.

Pe parcursul tratamentului, bărbatul a beneficiat de sprijinul părinților săi, care au investit sume importante în îngrijirea lui medicală, și de grija soției sale.

Totuși, fără un transplant de ficat, timpul era limitat. Soția lui a fost identificată ca fiind un donator perfect compatibil, cu o compatibilitate HLA de peste 95%.

Aparent, totul părea să se rezolve, însă femeia a refuzat să continue procesul, invocând o „frică patologică de ace și obiecte ascuțite”.

„Vrei să-l vezi murind?”

Refuzul ei a provocat tensiuni majore în familie. Soțul, dezamăgit, a început să-i critice eforturile de îngrijire, spunându-i că nu mai are rost să încerce, deoarece refuzul ei echivala cu dorința de a-l vedea murind.

Părinții bărbatului au exercitat, de asemenea, presiuni, întrebând-o dacă este dispusă să lase soțul și tatăl copiilor săi să moară, deși putea să-l salveze.

În cele din urmă, un donator aflat în moarte cerebrală a fost găsit, iar bărbatul a fost supus unui transplant de ficat reușit.

Fobia care nu era fobie

După recuperare, el a investigat susținerile soției privind fobia de ace și a descoperit că aceasta suferise o apendicectomie și mai multe analize de sânge fără probleme.

Apendicectomia este intervenția chirurgicală de urgență pentru îndepărtarea apendicelui inflamat (apendicită) din partea inferioară dreaptă a abdomenului, prevenind complicații grave precum perforația. Se realizează de obicei laparoscopic (minim invaziv) sau clasic (deschis), fiind considerată sigură și eficientă.

Când a fost confruntată, femeia a recunoscut că nu era vorba de o fobie, ci de o teamă profundă de posibilele complicații care ar fi putut să-i lase copiii fără mamă.

Explicația nu a fost suficientă pentru a-l împăca pe soț, care a intentat un proces împotriva ei, acuzând-o de „abandon rău intenționat” și de neglijarea obligațiilor maritale.

Tribunalul a decis în favoarea femeii

Cazul a atras numeroase dezbateri în Coreea de Sud, însă instanța a decis în favoarea femeii.

Tribunalul a subliniat că „donarea unui organ este o chestiune personală ce ține de autonomia corporală și nu poate fi considerată o obligație, chiar și între soți”.

De asemenea, instanța a menționat că „refuzul femeii se baza pe o preocupare justificată pentru bunăstarea copiilor săi”.

Potrivit postului Seoul Broadcasting System, cei doi au hotărât ulterior să divorțeze. Femeia a obținut custodia celor doi copii, dar a continuat să ofere sprijin financiar fostului soț pentru recuperarea sa medicală

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.