O altă consecință ar fi că întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit ar urma să se ajusteze în mod corespunzător, mai arată sindicaliștii.
Ei critică însă formula de stabilire a salariului minim, amintind că pentru 2021 acesta a fost stabilit în mod arbitrar la 2.300 de lei, deși, conform formulei aplicate în anii precedenți, el ar fi trebuit să crească la 2.380 de lei. Pentru anul 2022, ar trebui să se țină seama e mai mulți factori, care ar duce la creșterea salariului minim, mai argumentează sindicaliștii.
Salariul minim, sub pragul sărăciei
Totoată, BNS atrage atenția că nivelul actual al salariului minim nu permite unei familii medii de salariați să depășească pragul de sărăcie.
„Pentru o familie medie de salariaţi, în 2021 pragul de sărăcie este situat la aproximativ 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aproximativ 1.465 lei net. Astăzi, salariul minim net este 1.386 lei”, mai arată BNS.
Organizația sindicală a precizat că precarizarea locurilor de muncă e caracterizează atât prin transformarea contractelor de muncă cu timp complet în contracte de muncă cu timp parțial, dar și prin reducerea veniturilor medii în cazul contractelor parțiale. Între 2019 și 2021, acestea au scăzut de la 2.118 lei la 1.910 lei.
De altfel, în 2020, rata sărăciei pentru contractele parțiale era în România de 65,9%, de patru ori mai mare decât media UE. Pe de altă parte, pandemia a dus la creșterea inegalităților și a afectat în special zonele sărace ale țării.
„Cu excepţia judeţului Cluj, discrepanţa salarială între Bucureşti şi restul ţării s-a adâncit în ultimii doi ani în toate celelalte 40 de judeţe”, se menţionează în comunicatul BNS.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro