Capitala, cuib imposibil pentru pasari

Pasarile cantatoare se retrag, incet-incet, din Bucuresti. Din cauza taierii necontrolate a copacilor, a cosmetizarii tufarisurilor si a ierbii, a disparitiei vegetatiei, tot mai putine zburatoare rezista in preajma orasului. Anuntul a fost facut de Societatea Ornitologica Romana (SOR), care avertizeaza ca peste cativa ani ciripitul care ne trezeste dimineata va fi o raritate.

Cinteza, pitigoiul albastru, macaleandrul sau silvia sunt deja pe cale de disparitie in Bucuresti. “Multe specii, comune inainte, s-au retras, deranjate de prea mult zgomot, de poluare, de lipsa de hrana. Iar asta pentru ca vegetatia ce ar trebui sa ajunga la maturitate si sa faca seminte este taiata. In plus, gunoaiele dintre blocuri nu sunt preferatele pasarilor cantatoare, ci ale ciorilor si gaitelor”, explica Valentin Marin, reprezentantul SOR. Mare iubitor de pasari, el a realizat acum doi ani cat de mult ii lipsesc in momentul in care s-a mutat din localitatea natala Urleta (langa Campina) la Bucuresti. “Aici sunt foarte putine si concentrate ca numar doar prin parcuri. Acasa le auzeam peste tot”, spune dezamagit Valentin.

Fara pasari ne umplem de insecte

Societatea pe care o reprezinta a inceput in urma cu doi ani un program de “ajutor social” pentru pasarile fara casa, prin care se montau cuiburi si hranitori in parcuri si gradini. “Doar in Cluj-Napoca, Baia Mare si Calarasi am reusit sa le montam. In Bucuresti, municipalitatea nu a vrut sa fie partenera la asa ceva”, adauga el.
Ce s-ar intampla cu Bucurestiul daca ar ramane fara cantatoare? O tragedie, spune specialistul. “Insectele s-ar inmulti necontrolat si vom fi nevoiti sa apelam la substante toxice”.

In ciuda problemelor, printre zgomotul traficului si al lucrarilor de asfaltare, in diminetile de vara ne mai trezeste inca trilul pasarelelor. Singurul cor care mai canta si incanta gratis locuitorii Capitalei este format din mierle, pitigoi, cinteze, vrabii, cuci si gugustiuci.

Vrabia – Sociabile de felul lor, se strang in stoluri mari. Canta atunci cand gasesc hrana, pentru a se chema intre ele. Cum “vorbesc” in acelasi timp, ciorovaiala e la ordinea zilei.

Cucul – Este considerata pasare rara in Bucuresti pentru ca este foarte fricoasa. Specificul sau este ca nu cuibareste, ci isilasa ouale in alte cuiburi.

Pitigoiul – Cantecul lui consta in doua-trei note subtiri, prelungi, urmate de un tril sonor. Frumos colorat, pitigoiul nu are deloc astampar si ii place sa cante “de la inaltime”.

Cinteza – Micuta si foarte colorata, cinteza sta destul de bine camuflata prin copaci si rareori poate fi vazuta pe
aleile parcurilor, printre pietricele.

Mierla – Sunetele sunt clare, melodioase, alterneaza sunetele inalte cu cele joase si se sfarsesc intotdeauna cu un ciripit scurt. Are cele mai frumoase cantece, insa partitura nu e niciodata la fel. Variantele sunt nenumarate, fiecare pasare fiind un compozitor unic, in felul sau. Nu canta in cor, ca vrabiile, dar isi raspund una alteia.

Gugustiucul – Cantecul lui puternic se poate auzi de la 300-400 de metri distanta. Prietenos, gugustiucul ne “gangureste” chiar pe pervazul ferestrei, daca primeste de mancare.

PescÅrusul -Pescarusii nu fac parte din categoria pasarilor cantatoare, dar au devenit comuni in Capitala, atrasi fiind de zonele pline de gunoaie din jurul apelor sau chiar dintre blocuri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro