Ce spun doi experți în Drept Constituțional despre legalitatea desemnării lui Adrian Vestea. „Nu știu dacă celor de la Curte le va fi sau nu drag Nicușor Dan”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier de către președintele Nicușor Dan, fără o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, a declanșat o dispută în rândul specialiștilor în drept constituțional.
Cuprins:
Fostul judecător CCR Tudorel Toader afirmă că Nicușor Dan era obligat să reia procedura prevăzută de Constituție, în timp ce constituționalistul Marius-Nicolae Bălan spune că textul fundamental lasă loc de interpretare și că miza reală este dacă președintele a acționat cu „loialitate constituțională”.
Fostul președinte CCR Augustin Zegrean a precizat anterior pentru Libertatea că șeful statului a acționat în limitele Constituției, apreciind că legea fundamentală nu impune reluarea consultărilor în această situație.
Tudorel Toader: „În mod normal, trebuia reluată procedura”
În opinia lui Tudorel Toader, consultarea anterioară cu partidele în cazul Eugen Tomac și-a pierdut valabilitatea odată ce șeful statului a desemnat un alt candidat pentru funcția de premier.
„În mod normal și potrivit Constituției, trebuiau consultate partidele parlamentare. Constituția nu prevede două proceduri diferite pentru o primă desemnare sau o a doua desemnare sau la a treia. Trebuie reluat procesul, sunt niște etape obligatorii - consultare, desemnare, listă miniștri, program guvernamental, vot în Parlament”, a declarat fostul judecător CCR.
În același timp, conform lui Toader, Nicușor Dan poate continua pe perioadă nedeterminată să desemneze premieri, dacă precedentul își depune mandatul fără a ajunge efectiv la vot în Parlament, cu consecința rămânerii în funcție a actualului guvern. „Dar nu vom ajunge în această situație. Sunt convins că săptămâna aceasta vom avea guvern”, a mai spus Toader.
În ceea ce privește sesizarea CCR, Toader a apreciat că modul în care a fost făcută desemnarea ar putea alimenta discuții privind legitimitatea premierului sau a viitorului guvern, însă s-a declarat neîncrezător în șansele unui astfel de demers.
Liberalii au anunțat că iau în calcul sesizarea CCR privind decretul de desemnare a lui Adrian Veștea în funcția de premier.
Profesor de drept constituțional: zonă gri a Constituției
Dintr-o interpretare strict literală a articolului 103 din Constituție, președintele ar fi trebuit să consulte din nou partidele înainte de a face a doua desemnare de premier. Totuși, Constituția nu reglementează explicit această situație și lasă loc unor interpretări, a subliniat pentru Libertatea conf. dr. Marius-Nicolae Bălan, titularul catedrei de drept constituțional din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
El a precizat că scopul procedurii constituționale vizează identificarea unei soluții viabile pentru formarea Guvernului, nu repetarea formală a acelorași etape. Dacă președintele și-a format deja o convingere în urma consultărilor anterioare și consideră că o altă persoană are șanse reale să obțină sprijinul unei majorități parlamentare, atunci șeful statului poate susține că o nouă rundă de consultări nu era necesară.
„Da și nu” este răspunsul constituționalistului la întrebarea dacă Nicușor Dan s-a încadrat în limitele Constituției. Pe de o parte, textul constituțional sugerează existența unei legături între consultări și desemnare. Pe de altă parte, interesul general de a ieși rapid din criza politică poate justifica folosirea concluziilor desprinse din consultările precedente.
„Logica articolului 103 este că, în urma consultării, președintele numește un candidat. Ceea ce înseamnă că nu va proceda arbitrar, că pur și simplu scoate din joben un nume și îl numește pe valetul său personal sau pe șofer. Trebuie să fie o numire care să aibă șanse de susținere, să aibă viabilitate, mă rog, să fie sustenabilă. Și aceasta, pe baza consultărilor cu partidele”, a spus Marius Bălan.
Principiul „loialității constituționale”
Profesorul a continuat afirmând că președintele trebuie să respecte principiul „loialității constituționale”, invocat în repetate rânduri de Curtea Constituțională.
Cu alte cuvinte, șeful statului trebuie să acționeze cu bună-credință și să desemneze un candidat care are șanse reale de a forma o majoritate, nu să facă nominalizări arbitrare sau deliberate pentru a forța dizolvarea Parlamentului.
„Curtea va spune în mod sigur că președintele este obligat să dea dovadă de «loialitate constituțională», dar nu știu dacă celor de la Curte le va fi sau nu drag Nicușor Dan, nu știu care va fi părerea lor. Părerea mea este că, luând în considerare interesul general de a urgenta soluționarea crizei, nu ar trebui să repetăm această procedură de consultare de nu știu câte ori. Putem presupune că, făcând o altă propunere în locul domnului Tomac, a vrut să urgenteze soluționarea crizei. Nu spun că e soluție bună, salvatoare, spun doar că prin Constituție nu se poate decide în acest sens”, a mai spus Marius-Nicolae Bălan.
Învestirea unui guvern este reglementată de articolul 103 din Constituție, care prevede următoarele:
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Chris2023 15.06.2026, 20:00
Cel mai simplu sa numeasca Curtea Comunista premierul ca oricum nu se tine cont sau se anuleaza votul romanilor