Câți șoferi sub influența drogurilor a prins Poliția din 2020 până azi. Și câți conduc băuți la volan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 3.500 de șoferi au fost depistați sub influența substanțelor psihoactive din 2020 până la jumătatea anului 2022, conform datelor transmise de Poliția Română la solicitarea Libertatea. Medicii cu care ziarul a discutat spun însă că, pentru a cunoaște cu exactitate amploarea fenomenului, autoritățile trebuie să înțeleagă diferența între simpla prezență a substanței în corp și influențarea șoferului la momentul condusului.
Cuprins:
„Razie de amploare pe străzile Capitalei! Mai mulţi şoferi au fost prinşi drogaţi sau băuţi la volan” (Antena 3), „11 șoferi, prinși drogați la volan. Polițiștii au găsit droguri și în mașini” (Monitorul Cluj), „Șoferi prinși drogați la volan, de Ziua Timișoarei” (Pressalert.ro), „Pericol major în Vaslui: zeci de șoferi se urcă drogați la volan” (știripesurse.ro), „Câți șoferi drogați au fost prinși la volan în prima zi de Untold” (viacluj.tv).
Sunt câteva dintre titlurile din ultimele luni din presă care indică faptul că Poliția Rutieră depistează din ce în ce mai mulți șoferi sub influența substanțelor psihoactive.
Aceștia riscă închisoarea de la unu la cinci ani sau amendă, conform Codului Penal. Aceeași pedeapsă se aplică și șoferilor depistați sub influența băuturilor alcoolice, însă, în cazul lor, legea indică o limită (0,80 g/l alcool pur în sânge) care face diferența între contravenție și dosar penal.
Droguri vs alcool la volan
Pentru a afla numărul șoferilor depistați la volan sub influența substanțelor psihoactive, Libertatea a solicitat Poliției Române o statistică din anul 2020 până azi.
Menționăm că anul 2020 a fost marcat de pandemia de Covid și de starea de urgență, iar Poliția a fost dotată cu zeci de aparate drug-test Dräger DrugTest 5000 și AquilaScan începând cu 2019.
67.685 de șoferi prinși băuțila volan din 2020 până la jumătatea lui 2022.
În anul 2020, la nivel național, datele arată că:
- 740 de conducători auto au fost depistați sub influența substanțelor psihoactive;
- 26.808 conducători auto au fost depistați sub influența băuturilor alcoolice:
- 8 accidente rutiere grave au fost produse pe fondul consumului de substanțe psihoactive, în urma cărora 6 persoane au decedat, 6 au fost rănite grav și 7 rănite ușor.
În anul 2021, la nivel național:
- 1.535 de conducători auto au fost depistați sub influența substanțelor psihoactive;
- 27.368 de conducători auto au fost depistați sub influența băuturilor alcoolice;
- 8 accidente rutiere grave au fost produse pe fondul consumului de substanțe psihoactive, în urma cărora 3 persoane au decedat, 8 au fost rănite grav și 3 rănite ușor.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022:
- 1.294 de conducători auto au fost depistați sub influența substanțelor psihoactive;
- 13.509 conducători auto au fost depistați sub influența băuturilor alcoolice;
- 4 accidente rutiere grave au fost produse pe fondul consumului de substanțe psihoactive, în urma cărora o persoană a decedat, 3 au fost rănite grav și două rănite ușor.
Numărul românilor cu permise de conducere, la finalul anului 2020, depășise 8 milioane. Asta înseamnă că anul trecut, 0,34% din numărul total de șoferi au fost prinși băuți la volan. În același an, România se afla pe primul loc din Uniunea Europeană la accidente rutiere mortale.
Ce spune Poliția Română despre testele de drog folosite
Aparatul DrugTest Drager 5000 folosit de Poliția Română nu poate măsura cantitatea de droguri consumată de o persoană, ci poate să identifice prezenţa în corp a mai multor tipuri de substanţe interzise. E vorba de amfetamină, benzodiazepină, Delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), cocaină, metamfetamină, opiacee, metadonă, ketamină.
Reprezentanții Poliției transmit, la solicitarea ziarului, că „sensibilitatea dispozitivelor respective este testată de producător, care certifică faptul că acestea corespund standardelor și pot fi folosite la detectarea prezenței (nu cantității sau concentrației) substanțelor psihoactive în salivă”.
Rezultatul indicat de aparatul drug-test nu reprezintă probă în instanță, acesta reprezintă „doar o testare preliminară a prezenței în organism a unor substanţe psihoactive” pentru polițist. Șoferul este chemat mai departe să dea mostre biologice de sânge și urină.
„Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de substanţe psihoactive se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii”. Astfel că rezultatul anchetei depinde exclusiv de rezultatul analizelor de la Institutul Național de Medicină Legală (INML), iar concentrația sau cantitatea nu are nicio valoare în instanță.
Surse din INML au declarat pentru Libertatea că peste o mie de solicitări de recoltări pentru substanțe interzise așteaptă să fie analizate încă din noiembrie 2021. „Numărul e în creştere faţă de alţi ani.”
Un buletin de analiză toxicologică îl costă pe șofer între 300 și 1.500 de lei.
Cine e cu adevărat sub influența drogurilor la volan?
Libertatea a vorbit cu medici, avocați și psihiatri despre „explozia” numărului de „șoferi drogați” și a arătat că substanțele identificate de aparatele drug-test folosite de Poliție pot rămâne în organism chiar și la o lună de la consum. Atât medicii, cât și avocații atrag atenția că este nevoie ca autoritățile să facă distincția între un șofer drogat la volan și un șofer care a consumat o substanță interzisă cu mai multe zile înainte de a se urca la volan.
„Câți dintre cei prinși erau sub influență sau câți dintre ei erau reziduali, după un consum de weekend. A avut o petrecere sâmbătă, iar marți a fost surprins cu mașina. În nicio lume a biologiei umane acel om nu era sub influența substanțelor. În România, legea îl consideră sub influență”, explică medicul Gabriel Gorun, cu o experiență de peste 20 de ani în medicina legală.
Întrebați de ziar de substanțele psihoactive care au fost depistate în urma testelor rapide de salivă, de pildă, câți șoferi au fost ieșit pozitivi la canabis sau la metadonă, Poliția Română a răspuns că „nu deținem o situație statistică sub forma solicitată”.
