Cazul femeii exploatate sexual care i-a plătit proxenetului peste două milioane de lei în șapte ani. România, în topul țărilor privind traficul de persoane 

Ce spun datele autorităților despre „victimele traficului de persoane”

Potrivit statisticilor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în perioada 2010 – 2024, circa 9.000 de cetățeni români au fost identificați ca victime ale traficului de persoane. Cifrele au scăzut semnificativ, de la peste 1.000 de victime anuale înregistrate în perioada 2010 – 2012, la 450 – 600 de persoane identificate în anii din perioda 2021 – 2024. În realitate, cifrele sunt mai mari, pentru că multe alte victime, care ajung în țări din vestul Europei, nu sunt identificate de autoritățile române. 

Aceeași instituție a comunicat, pentru primele șase luni ale anului 2025, un număr de 326 de victime înregistrate prin intermediul bazei de date SIMEV (Sistem Integrat de Monitorizare și Evaluare a Victimelor traficului de persoane). 79% dintre acestea sunt femei, iar 42% persoane minore. „Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc anti-trafic în această perioadă este cea mai întâlnită, cu o pondere de 73% victime astfel exploatate. Exploatarea sexuală conține atât obligarea la practicarea prostituției cât și actele de pornografie infantilă și pe internet. 61% dintre victime au fost recrutate de către persoane aflate în cercul de cunoștințe, prieteni, vecini, colegi sau chiar rude”, se menționează în documentul ANITP.

Recomandări

Comisarul-șef Gheorghe Avram, adjunctul Poliției Pitești, audiat la DIICOT. E suspectat că ar fi protejat o amplă rețea ce făcea trafic cu țigări de contrabandă și jocuri de noroc ilegale

Guvernul României este evaluat în rapoartele internaționale ca neîndeplinind pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar autorii susțin că depune „eforturi semnificative” pentru a combate fenomenul. Bugetul alocat combaterii traficului de persoane a crescut, dar nu există suficientă transparență în felul cum sunt distribuite aceste resurse și modul cum sunt cheltuite.

1,4 milioane de lei, trimiși prin servicii de transfer 

Una dintre miile de victime traficului de persoane a fost și Mariana (nume fictiv pentru protecția identității), o tânără ce provine dintr-un sat din județul Alba. 

Aceasta este una dintre puținele persoane care a avut tăria să meargă la autoritățile judiciare și să relateze ceea ce a trăit timp de mai mulți ani. În 2011, la vârsta de 18 ani, Mariana s-a îndrăgostit de un bărbat de 30 de ani, pe care l-a întâlnit în Spania. Acesta a recrutat-o prin metoda „loverboy”, promițându-i că se vor căsători. 

Bărbatul (Mircea Pampu) locuiește în Constanța și avea, deja, la momentul respectiv preocupări infracționale în domeniul proxenetismului. Tânăra nu știa acest lucru și nici nu a bănuit ce calvar avea să fie viața ei după ce „iubitul” i-a cerut să se prostitueze. 

„Bărbatul i-a creat falsa convingere că este îndrăgostit de ea, că este singura cu care are o relaţie serioasă, iar veniturile obţinute din prostituţie vor fi folosite pentru a-şi întemeia o familie. În timp, victima a dezvoltat un puternic ataşament emoţional, de care a profitat, pentru a o aduce şi a o menţine într-o stare de aservire, de completă dependenţă. A exercitat un control permanent asupra victimei, stabilea locurile în care practica prostituţia, o supraveghea permanent direct sau prin interpuşi, nu îi permitea să se deplaseze sau să intre în contact cu altcineva, fără permisiunea sa, nu îi permitea să deţină conturi bancare, conturi pe reţele de socializare şi îşi însuşea cea mai mare parte a banilor obţinuţi din practicarea prostituţiei”, susțin procurorii care au instrumentat dosarul.

Mariana avea să fie timp de șapte ani victima acestuia, perioadă în care i-a adus câștiguri de peste două milioane de lei. Prin documente a reușit să demonstreze că i-a trimis prin serviciul Western Union suma totală de aproximativ 1,4 milioane de lei (198.605 franci elveţieni, 4.860 de euro şi 35.952 de lire sterline), dar a susținut că i-a transmis și alte sume importante de bani, evaluate la peste 500.000 de lei, prin intermediari sau personal. După ce a rupt legătura cu acesta, tânăra a cerut să îi returneze, măcar parțial, banii de care a beneficiat de-a lungul anilor. Bărbatul a refuzat, iar femeia a depus plângere împotriva acestuia. Mariana a fost exploatată prin prostituție în Spania, Elveția și Anglia. 

Convinsă, în casa părinților, să revină în Elveția

În anul 2012, la un an după ce i-a promis tinerei din Alba că o va lua de soție, bărbatul din Constanța s-a căsătorit cu o altă femeie, care practica prostituţia în beneficiul său. I-a spus, atunci, că este o căsătorie de formă, deoarece persoana respectivă avea nevoie să-şi schimbe numele de familie pentru a putea continua să lucreze în domeniu. 

În 2014, cele două femei au fost transportate în Elveția unde au fost plasate într-un stabiliment tip Sauna Club. În anul 2016, Mariana s-a întors în România şi l-a anunţat pe bărbat că vrea să se despartă de el, deoarece a realizat că nu are nicio intenţie să rămână cu ea. Acesta s-a dus la ea acasă, satul în care locuia, şi a convins-o să se întoarcă în Elveția. Femeia a declarat autorităţilor fiscale din această țară o parte din veniturile realizate prin serviciile sexuale prestate în cadrul bordelului tip Sauna Club.

Conform declaraţiilor fiscale, în anul 2016 a realizat un venit de 17.650 de franci elveţieni, în anul 2017 a realizat un venit de 42.700 de franci elveţieni, iar în anul 2018 a avut un venit de 15.875 de franci elveţieni. În total este vorba despre o sumă de 76.225 de franci elveţieni, bani pe care i-a predat bărbatului. 

Tânăra a obţinut de la un singur client suma totală de 30.000 de franci elveţieni, bani despre care susține că i-a înmânat personal, în totalitate, lui Mircea Pampu. 

„Pentru a nu atrage atenţia autorităţilor cu privire la frecvenţa şi cuantumul transferurilor efectuate către un singur beneficiar, banii au fost expediaţi atât către inculpat, dar şi către terţe persoane, apropiate acestuia, care aveau rolul de interpuşi, destinatarul final fiind tot inculpatul. În anii 2016, 2017, 2018 în perioada verii, victima a practicat prostituţia în Ibiza, Spania, racolând clienţii de pe stradă sau din cluburi. În luna iunie a anului 2018 relaţia dintre cei doi s-a încheiat”, se mai precizează în rechizitoriul procurorilor. 

Până la finalizarea procedurilor de judecată, bărbatul din Constanța are mari șanse să scape, prin prescriere, de răspunderea penală, dar va putea fi obligat să returneze sumele de bani care i-au fost remise de femeia din Alba.

Ce spune raportul Departamentului de Stat

Unul dintre cele mai complete rapoarte privind situația traficului de persoane în România este realizat, în fiecare an, de Departamentul de Stat al SUA. Potrivit documentului care analizează anul 2024, România rămâne una dintre principalele țări de origine ale victimelor traficului de persoane în Europa. 

„Majoritatea victimelor identificate sunt femei și fete exploatate în traficul sexual în România și în alte țări europene, printre care Austria, Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit. Populațiile vulnerabile la trafic includ copiii aflați în instituții administrate de stat sau care au depășit vârsta de plasament, copiii ai căror părinți pleacă la muncă în străinătate, membrii comunității rome, femeile cu un nivel scăzut de educație și venituri, migranții și solicitanții de azil. 

De obicei, traficanții sunt români și acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune; cu toate acestea, românii sunt implicați și în rețele organizate de trafic de persoane în UE. Recrutarea victimelor prin violență a scăzut semnificativ, traficanții recurgând mai mult la manipularea emoțională, șantaj și escrocherii sentimentale”, se precizează în raport.

Americanii au constatat că Guvernul a identificat un număr semnificativ mai mare de victime ale traficului de persoane, a adoptat o nouă strategie naționale de acțiune pe patru ani și un plan național de acțiune pentru combaterea traficului de persoane. Astfel, în 2024, autoritățile române au identificat 600 de victime ale traficului de persoane (449 de victime ale traficului sexual, 96 de victime ale traficului de forță de muncă și 30 de victime ale altor forme de trafic), o creștere semnificativă față de cele 428 de victime identificate în 2023. Dintre cele 600 de victime, 332 au fost copii (55%) și 258 au fost fete victime ale traficului sexual. Majoritatea victimelor identificate erau cetățeni români, dintre care traficanții au exploatat 432 în România și 145 în Europa de Vest. 

De asemenea, anul trecut, autoritățile au investigat 538 de cazuri de trafic de persoane (436 de trafic sexual, 66 de trafic de muncă și 36 de forme nespecificate de trafic). Autoritățile au urmărit penal 289 de persoane suspectate de trafic (228 de trafic sexual, 31 de trafic de muncă și 30 de forme nespecificate de trafic), comparativ cu 290 în 2023. 

Instanțele au condamnat 161 de traficanți, majoritatea primind  pedepse cu închisoarea cuprinse între un an și 21 de ani. În 2024, DIICOT a cooperat cu omologii europeni în cadrul a 26 de echipe comune de anchetă, inclusiv patru noi astfel de anchete implicate în trafic sexual. 

Foto ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.