Ce efecte economice ar putea avea războiul din Ucraina asupra României. Scenariile lansate de analiștii consultați de Libertatea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Analiștii consultați de către Libertatea sunt de părere că pe termen scurt România va avea de înfruntat turbulențe economice, generate de invazia Rusiei în Ucraina. Pe termen lung, însă, totul depinde de cât de mult va rezista Ucraina în fața agresiunii ruse, de sancțiunile occidentale împotriva Kremlinului și de răspunsurile Moscovei la acestea.
Cuprins:
Experții susțin că pe termen scurt pot exista câteva consecințe:
- leul ar putea să scadă în fața euro și a dolarului american
- prețul gazelor crește
- prețul petrolului urcă la rândul său
- grâul se scumpește, deoarece Rusia este unul dintre cei mai mai exportatori din lume.
Pe termen lung, România ar putea întâmpina probleme la alimentarea cu gaze pentru iarna viitoare, inflația ar putea fi mai mare, iar creșterea economică să fie mai mică, susțin analiștii consultați de Libertatea.
În funcție de reacția Rusiei, rafinăriile din România care utilizează petrol din Rusia și sateliții săi ar putea rămâne fără materie primă, iar exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea fi întârziată și mai mult. În varianta cea mai neagră, sancțiunile occidentale și posibilele contramăsuri ale Rusiei ar putea declanșa o recesiune, adaugă aceștia.
Scumpiri și incertitudine
Bogdan Maioreanu, analist al platformei de investiții eToro, spune că războiul poate genera scumpiri și o creștere economică mai mică pentru țara noastră.
„Conflictul ar putea afecta România generând incertitudine, o inflație mai mare și prin urmare, o creștere economică mai mică. Într-o singură zi, prețul petrolului a urcat la 105 de dolari pe baril, prețul gazelor naturale a crescut cu 50%, iar prețul grâului este și el în creștere. Toate aceste creșteri le vom vedea în prețurile de consum, ceea ce va face situația curentă și mai dificilă pentru consumatorii români”, spune Maioreanu.
De asemenea, incertitudinea și proximitatea față de Ucraina pot deprecia leul românesc, iar acest lucru va scumpi importurile și va contribui la tendința inflaționistă, mai susține acesta.
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că în acest moment România are de înfruntat efectele panicii de pe piețele financiare.
„În momentul de față este prematur de zis. Pe termen scurt, panica va genera efecte și pe România. Va crește cursul de schimb, prețul la gaze, la petrol, la resursele unde Rusia are un rol important”, spune Duca.
Leu mai slab
Leul s-a depreciat joi slab în fața euro și a dolarului, iar bursa de la București scădea cu 4,13%.
Moneda națională a scăzut de la un nivel oficial de 4,9463 lei pentru un euro, consemnat miercuri, la 4,9489 lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Dolarul american a crescut și el, de la un curs oficial de 4,3564 lei miercuri la 4,4262 lei joi.
Carburanții s-ar putea scumpi
Prețul petrolului a urcat joi la peste 100 de dolari pe baril. Aceste creșteri ar putea ajunge în prețul final al carburanților dacă se mențin pe o perioadă îndelungată.
Conform unei analize recente Libertatea, la fiecare 10 dolari creștere a barilului de țiței există o majorare de 3-4% la pompă.
În acest moment, litrul de carburant costă aproximativ 7 lei în România, iar sortimentele de top au trecut deja de acest nivel, din cauza faptului că prețul petrolului a crescut cu 22% de la începutul anului.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat recent planuri pentru înjumătățirea accizei la carburanți, ceea ce înseamnă o scădere de un leu a prețului final. Pentru asta, România trebuie să obțină însă acordul Comisiei Europene și să discute cu companiile petroliere.
Prețul la gaze crește pe piețele internaționale
Prețul gazelor naturale creștea joi cu 28% la centrul de tranzacționare din Olanda, potrivit S&P Global.
La un moment dat creșterea era de 62%, conform Bloomberg.
În acest moment, prețul gazelor pentru populație este plafonat și compensat, astfel că nu există efecte directe în facturi.
Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru al Energiei, nu se așteaptă la probleme în alimentarea cu gaze a României.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat că nu există probleme în importul de gaze naturale, conform Agerpres.ro.
Potrivit sursei citate, România consumă zilnic 40 de milioane de metri cubi pe zi, din care importurile se situează la 5,3 milioane de metri cubi.
Cea mai mare parte a importurilor de gaze provin din Rusia, iar acestea ajung în România prin conductele din Ucraina.
Complicații pe termen lung
Alți experți spun însă că situația se poate complica pe termen lung, dacă războiul continuă mult timp.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz, spune că țara noastră va trece cu bine de această iarnă, datorită faptului că vremea a fost blândă.
Însă ar putea exista probleme la înmagazinarea de gaze pentru iarna următoare, atât în privința cantităților disponibile, cât și a prețurilor.
„Pe termen scurt nu ar trebui să avem probleme așa cum arată prognozele: avem vreme bună și 900 de milioane de metri cubi de gaze în depozite. Azomureș e închis, Alro e închis. Problema este după aceea, când va trebui să înmagazinăm. De unde și la ce prețuri? Prețul va fi mare, cantitatea va fi o problemă, ca și importurile din iarna următoare”, a declarat Chisăliță pentru Libertatea.
Fostul premier rus Dmitri Medvedev a spus, după blocarea autorizării gazoductului Nord Stream 2 de către Germania, că prețul gazelor ar putea ajunge la 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.
Impact în electricitate
Chisăliță a comentat amenințarea lui Medvedev, spunând că dacă acest lucru se va întâmpla atunci vom putea vedea scumpiri atât la gaze naturale, cât și la energie, iarna viitoare.
Înlănțuit de gaze este curentul electric. Energia pe bază de gaze este 15-20% din producția de energie electrică. Dacă prețul gazelor crește cu 100%, așa cum zice Medvedev, atunci impactul va fi de maxim 20% în prețul energiei electrice.Dumitru Chisăliță:
Gazele din Marea Neagră
Ana Otilia Nuțu, fondator al think-tank-ului Expert Forum, spune că România a pierdut timp fără să demareze investiții în extragerea de gaze.
Pe partea de gaze, fie că se ajunge la prețuri uriașe, fie că spun ei că nu mai livrează, ne-am făcut-o cu mâna noastră. Noi ani de zile am secătuit rezervele și nu am făcut nimic. Am luat decizii care au descurajat orice investiție în producție și eficientizarea energetică la consumatori. Eu m-aș fi simțit mult mai sigură dacă aveam acum o investiție cu Exxon în Marea Neagră, dar a fost distrusă de Dragnea în 2017Ana Otilia Nuțu:
Aceasta se referă la legea offshore, modificată de fostul lider PSD Liviu Dragnea, care a blocat investițiile în hidrocarburile din Marea Neagră.
Petrom a anunțat în 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Acesta urma să fie exploatat alături de gigantul ExxonMobil.
Grupul american a anunțat însă acum câțiva ani că se retrage din România, iar cota sa ar urma să fie preluată de către producătorul român Romgaz cu un miliard de dolari. Tranzacția nu este încă finalizată.
Consultantul Emilian Duca susține că exploatarea gazelor din Marea Neagră riscă să fie acum întârziată și mai mult.
„Noi nu am demarat exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar în momentul ăsta e periculos să mergi acolo să exploatezi gazele”, a spus Duca.
Alimentarea cu petrol a rafinăriilor
Acesta avertizează și cu privire la riscul de alimentare cu petrol a rafinăriilor din România.
Grupul rus Lukoil deține o rafinărie lângă Ploiești și a treia rețea de benzinării ca întindere după cele ale Petrom și Rompetrol.
De asemenea, gigantul de stat Gazprom deține o rețea de câteva zeci de benzinării în țara noastră.
Duca menționează între riscuri și alimentarea rafinăriei Petromidia, de la Năvodari. Aceasta este deținută de către Rompetrol, controlat la rândul său de către grupul kazah de stat KazMunaiGaz.
„Dacă se opresc total relațiile economice cu Rusia, Petromidia s-ar putea să nu mai poată fi alimentată, Kazahstanul este în acest moment dependent de Rusia”, spune Emilian Duca.
Acesta se referă la faptul că trupele ruse ajutat la reprimarea protestelor din Kazahstan la începutul lunii ianuarie.
Posibilă recesiune
În varianta cea mai dură, sancțiunile ar putea aduce o recesiune în Europa, inclusiv în România, potrivit consultantului fiscal.
„Dacă Occidentul impune sancțiuni dure Rusiei, atunci va fi o recesiune severă în Europa. Totul depinde de cât va rezista Ucraina”, a punctat acesta.
