Cuprins:
Ce este acciza
Termenul de acciză se referă la o taxă indirectă percepută de stat pentru anumite produse, de regulă bunuri de consum considerate fie de lux, fie cu impact asupra sănătății sau mediului. Aceasta se adaugă la prețul produselor și este suportată de consumatorul final, chiar dacă este colectată și plătită de către operatorii economici.
Spre deosebire de TVA (taxa pe valoarea adăugată), care se aplică generalizat asupra majorității bunurilor și serviciilor, accizele sunt aplicate doar asupra unor categorii limitate de produse, potrivit noulcodfiscal.ro. Aceste taxe sunt impuse atât din considerente fiscale, pentru a genera venituri consistente la bugetul de stat, cât și pentru a se descuraja consumul excesiv al unor produse nocive, așa cum sunt băuturile alcoolice sau tutunul.
Accizele sunt reglementate la nivel european prin directive specifice și implementate în legislația națională. În România, ele sunt incluse în Codul fiscal.
Rolul accizelor în economie
Acciza nu este doar o simplă taxă aplicată unor produse de larg consum, ci reprezintă un instrument prin care statul își poate modela politicile economice și sociale. Dincolo de rolul lor în alimentarea bugetului de stat, prin nivelul lor, accizele pot influența comportamentul consumatorilor, având un impact direct asupra sănătății publice, mediului și echilibrului economic.
Accizele nu reprezintă doar o sursă importantă de venituri bugetare, ci și un instrument de politică publică. Un exemplu în acest sens îl reprezintă accizele aplicate produselor din tutun. Majorarea acestor taxe duce, în mod inevitabil, la creșterea prețurilor, ceea ce determină o parte dintre consumatori să reducă sau chiar să renunțe la fumat, contribuind indirect la scăderea incidenței bolilor asociate consumului de tutun.
Un mecanism similar se aplică și în cazul carburanților. Prin creșterea accizelor la benzină și motorină, statul român poate încuraja reducerea consumului de combustibili fosili, stimulând în același timp orientarea către alternative mai puțin poluante, precum vehiculele pur electrice și cele hibride. În acest fel, accizele devin parte a unei strategii mai ample de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice.
Nu în ultimul rând, accizele care se aplică băuturilor alcoolice au rolul de a descuraja consumul excesiv. Prețurile mai mari pot determina o parte dintre consumatori să limiteze consumul, ceea ce contribuie la reducerea problemelor sociale și de sănătate asociate alcoolului, precum dependența sau accidentele cauzate de consumul în exces.
Pot avea accizele efecte negative?
Răspunsul este da! Efectele accizelor nu sunt întotdeauna doar de natură pozitivă. Un nivel ridicat al acestor taxe indirecte se reflectă direct în prețurile finale ale produselor, ceea ce poate afecta puterea de cumpărare a populației, în special în cazul familiilor cu venituri mai mici. În acest fel, accizele pot deveni o povară financiară semnificativă pentru anumite categorii sociale.
Mai mult decât atât, o taxare excesivă poate avea ca efect stimularea pieței negre. Atunci când diferența de preț dintre produsele taxate în conformitate cu legislația în vigoare și cele comercializate ilegal devine foarte mare, consumatorii pot fi tentați să apeleze la surse neoficiale. Acest fenomen nu doar că reduce veniturile la bugetul de stat, dar creează și o serie de riscuri suplimentare pentru consumatori, în special în cazul produselor contrafăcute sau a celor de calitate îndoielnică.
Cum se aplică acciza
Acciza este o taxă aplicată produselor accizabile încă din momentul producerii sau al importului acestora. Obligația de plată apare în momentul în care bunurile sunt fabricate pe teritoriul național ori importate din afara Uniunii Europene sau atunci când sunt introduse în circuitul economic după ce au fost plasate anterior într-un regim suspensiv.
În practică, există două moduri principale de aplicare a accizelor. Prima categorie este reprezentată de accizele specifice, care sunt stabilite ca o sumă fixă raportată la unitatea de măsură, cum ar fi lei pe litru, lei pe kilogram sau lei pe mia de țigarete. Cea de-a doua categorie este cea a accizelor ad valorem, care se calculează ca procent din valoarea produsului, se mai precizează pe noulcodfiscal.ro.
Există situații în care se utilizează un sistem mixt, în special pentru produsele din tutun, unde acciza specifică este combinată cu cea procentuală pentru a reflecta mai bine cantitatea, dar și valoarea bunurilor taxate.
Înregistrarea și plata accizelor. De ce trebuie plătite
Înregistrarea și plata accizelor sunt operațiuni care presupun respectarea unor reguli stricte de către operatorii economici care produc, depozitează sau comercializează produse supuse accizelor. Pentru a desfășura legal aceste activități aceștia trebuie să fie înregistrați fiscal și să dețină autorizații speciale, în funcție de rolul pe care îl au în lanțul economic.
Cele mai importante sunt statutul de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat sau expeditor înregistrat. De asemenea, un element esențial în acest sistem îl reprezintă antrepozitul fiscal. Acesta reprezintă acel spațiu autorizat în care produsele accizabile pot fi fabricate, prelucrate sau depozitate fără plata imediată a acestei taxe. Practic, bunurile se află într-un regim suspensiv, ceea ce înseamnă că obligația de plată apare abia în momentul în care acestea sunt scoase din antrepozit și introduse în consum.
Altfel spus, aceste mărfuri sunt scutite temporar de la plata accizelor în timpul proceselor de producție, de prelucrare, de deținere sau de deplasare (transport) între statele membre ale Uniunii Europene. Dacă produsele accizabile sunt pierdute sau distruse din cauze neprevăzute ori în urma unor calamități naturale, înainte de a fi puse în circulație pentru consum, nu se plătesc accize, aflăm de pe site-ul oficial al UE.
Accizele devin exigibile – adică trebuie plătite – în momentul în care produsele ies din regimul suspensiv și sunt destinate consumului. Plata se face către bugetul de stat, în general lunar, până la un termen stabilit prin legislația fiscală. Operatorii economici sunt obligați să depună declarații fiscale și să evidențieze clar cantitățile și valorile produselor accizabile.
Trebuie spus că există o diferență între momentul în care un produs devine accizabil și unul în care acciza trebuie efectiv achitată. De regulă, produsele devin accizabile imediat după ce sunt fabricate sau importate în Uniunea Europeană. În situația în care produsele accizabile sunt pierdute sau distruse din cauze neprevăzute ori în urma unor calamități naturale, înainte de a ajunge pe piață, accizele nu mai trebuie plătite.
Cine plătește accizele
Persoanele obligate să achite accizele sunt prevăzute la art. 341 din Codul Fiscal. Din punct de vedere legal, acciza este plătită de operatorii economici: producători, importatori sau distribuitori autorizați. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, costul accizei este transferat către consumatorul final, fiind inclus în prețul produsului.
Practic, deși nu o plătește direct la stat, consumatorul suportă acciza prin prețul mai ridicat al produselor accizabile. Obligația de plată depinde de modul în care produsele accizabile sunt comercializate și de rolul fiecărui operator implicat în circuitul economic, și anume:
1. În cazul produselor care ies din depozite autorizate (regim suspensiv):
- Antrepozitarul autorizat (proprietarul depozitului autorizat)
- Destinatarul înregistrat oficial sau orice altă persoană care scoate sau ajută la scoaterea produselor din depozit
- În cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, toate persoanele implicate
2. Când produsele sunt transportate între depozite și apar nereguli:
- Proprietarul depozitului autorizat
- Expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor
- Orice persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri
3. Pentru păstrarea sau depozitarea produselor accizabile:
- Persoana care deține sau depozitează produsele accizabile
- Orice altă persoană implicată în deținerea sau depozitarea acestora sau orice combinație a acestor persoane, în conformitate cu principiul răspunderii personale și solidare
4. Pentru producerea, inclusiv transformarea, produselor accizabile:
- Producătorul principal
- În cazul producerii neautorizate, toți cei implicați
5. Pentru importul sau intrarea neregulamentară a unor produse accizabile:
- Declarantul
- Orice altă persoană implicată în intrarea neregulamentară respectivă
6. Pentru produse aduse din alte țări UE în România pentru vânzare/utilizare:
- Destinatarul certificat (cel care primește produsele)
Pentru ce produse se plătesc accize
Accizele se aplică unui număr limitat de produse, considerate „produse accizabile”. Cele mai importante categorii sunt:
- Produse energetice: benzină, motorină, gaz natural, energie electrică și combustibili solizi.
- Alcool și băuturi alcoolice: bere, vinuri, băuturi fermentate și băuturi spirtoase.
- Produse din tutun: țigarete, trabucuri și tutun de fumat.
- Alte produse accizabile (în anumite cazuri): produse de lux, cafea (în unele sisteme fiscale), băuturi cu zahăr (în unele state, în funcție de politici).
Aceste categorii sunt stabilite atât la nivel național, cât și european, pentru a asigura o armonizare fiscală între statele membre ale UE.
Cum se calculează accizele
Metoda de calcul a accizelor este prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și variază în funcție de tipul produsului accizabil. Iată care sunt formulele de calcul a accizelor la cele mai importante produse accizabile:
Băuturi alcoolice
a) pentru bere:
A = C x K x Q
unde:
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato (n.n – unitate de măsură utilizată în industria berii)
K = nivelul accizei
Q = cantitatea de bere sau cantitatea de bază de bere în cazul amestecului cu băuturi nealcoolice, exprimată în hectolitri.
b) pentru vinuri, băuturi fermentate si produse intermediare:
A = K x Q
unde:
A = cuantumul accizei
K = nivelul accizei
Q = cantitatea exprimată în hectolitri
c) pentru alcool etilic:
A = C x K x Q/100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentrația alcoolică exprimată în procente de volum
K = nivelul accizei
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;
Produse din tutun
a) pentru țigarete:
A = A1 + A2
unde:
A = acciza datorată
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza ad valorem;
A1 = K1 x Q1
A2 = K2 x PA x Q2
unde:
K1 = nivelul accizei specifice stabilit prin ordin al ministrului finanțelor (în lei/1.000 țigarete)
K2 = procentul legal al accizei ad valorem, care se aplică asupra prețului de vânzare cu amănuntul declarat
PA = prețul de vânzare cu amănuntul declarat pe pachet
Q1 = cantitatea de țigarete exprimată în mii țigarete
Q2 = numărul de pachete de țigarete
Q2 = Q1/numărul de țigarete conținute în pachet
b) pentru țigări și țigări de foi:
A = Q x K
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată în mii bucăți
K = nivelul accizei
c) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și pentru alte tutunuri de fumat
A = Q x K
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea în kg
K = nivelul accizei
Energie
a) pentru produse energetice
A = Q x K
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată în mii litri măsurată la temperatura de +15°C/cantitatea exprimată în tone/cantitatea exprimată în gigajoule
K = nivelul accizei
b) pentru energie electrică
A = Q x K
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrică exprimată în MWh
K = nivelul accizei.
Vezi şi unde și cum poți verifica ce datorii ai la taxe şi impozite 2026!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f99e222078ba5b49434681ddbc32470b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9959242052c29372a901f09eded0d054.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4ca81db85499ed11ecc3a194044b240b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e3d9a3c8ff0a12878f73a869b0fb9700.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_083a8883b3cb38428f514d1cc0ac2d5b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2394066142de6999aa129c91e11dfb39.jpg)
Alte știri
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1b7e01043579f43f7c0bb25d3828f9bb.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c2e84d9f15b04dcf2ba4a81ceba3786e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_4d6835ea95c163693f1c4d29f0f2fe6d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_f90a94ba1c290d21500eb18aa8c2105d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5629abccd44d93110c510b8a3fdd6c2c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c6ac615976bd6aa1c5d621933436c311.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_31a5248e74efa174a172110f117b45f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1845e61d80698290c6c609bb54305852.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_a234d8e618dce893aa3e58a5b9f7ed0f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_329867067affed405b29c9c517616d52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_a624061dc3efb241dcb2b93d375d30b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_52258029e280fa2048e22032594b04c5.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_c9646ad6c2d5657ee18465e364b372ab.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/formular-plata-acize.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_8338b25149683afbd8d7612cb8a7077e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_ac51605fef1ecd0c0f1d3bd7e691f5c1.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cnc.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/laura-dronca-foto-inquam-photos.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_f016ee7ccc41ab0b7c0a9b66cbc6f22c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_fbfd5207503a1b97fa68da77253cc8be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/andreea-popescu-si-rares-cojoc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/raluka-la-rau.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_82b077a6fb05194e28f4e207dfd34fa7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_36706130d585c1cb502f717de2b639f5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e4919706ecd771b5d1767e84e9c68c5e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_91d2c3b10cbba3bd7b12f8b265107728.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_72e25ecb75be9af073b9f016852375be.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_84813741b6c9d4d9687b91c6f7a867cb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/dan-negru-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-parlament.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/trendyolmay-mega-deals.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/turisti-la-masa-beau-alcool-all-inclusive.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/insula-inchconnachan-vanzare-scotia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/statiunea-albena-litoral-bulgaria.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/buthan-aeroport-foto-shutterstock.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ochelarii-de-soare-pe-cap.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/pitigoi-curiozitati.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/oglinda-in-casa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/de-ce-te-trezesti-la-3-dimineata.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/transalpina123rf-e1778050982203.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ionut-campanu-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/1--foto-mare-magicare-1-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/instantvicepremieroanaghorghiu03inquamphotosoctavganea-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sfantul-iov-bun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-discurs-parlament-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-motiune-guvern-e1777985794268.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8821198-e1777580901335.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.