Ce este kurzarbeit, măsura pe care Dan Șucu i-a propus-o lui Ilie Bolojan să o adopte: crede că ar reduce creșterea șomajului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, la Guvern, cu sindicatele și patronatele pentru a discuta măsuri de relansare economică. Dan Șucu avertizează asupra unei crize generate de cheltuieli publice nejudicioase și i-a propus premierului să adopte măsura kurzarbeit.
Cuprins:
- Criza economică este resimțită în mai multe sectoare, atrage atenția Șucu
- Kurzarbeit este măsura propusă de Dan Șucu premierului pentru reducerea efectelor crizei
- Cum a apărut modelul kurzarbeit
- Ce este modelul kurzarbeit și cum funcționează
- Cum a funcționat modelul kurzarbeit în Germania, în timpul crizei din 2008-2009
- Țările din Europa care au aplicat modelul kurzarbeit după Germania
- Modelul german a fost modificat în timpul pandemiei
- Impactul pe care măsura o poate avea în economie
Criza economică este resimțită în mai multe sectoare, atrage atenția Șucu
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, 6 februarie 2026, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor pentru a discuta măsuri de relansare economică.
În cadrul discuțiilor, Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a subliniat că multe sectoare economice resimt „mugurii unei crize” cauzate de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. Dan Șucu consideră că România nu poate discuta despre relansare economică fără să abordeze problema responsabilității fiscal-bugetare.
„Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public și de o birocratizare excesivă a României, cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări. (...) Vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate”, a declarat acesta, citat de Agerpres.
Kurzarbeit este măsura propusă de Dan Șucu premierului pentru reducerea efectelor crizei
Potrivit liderului Concordia, măsuri precum kurzarbeit, care permit companiilor să reducă programul de lucru al angajaților pentru a evita concedierile, ar putea preveni o creștere semnificativă a șomajului.
„Există industrii care, în clipa de față, au o suferință evidentă. (...) HORECA este în suferință. Automotive, mobilă, decorațiuni, real estate – toate aceste sectoare sunt afectate, iar impactul este deja vizibil din ianuarie”, a precizat Șucu.
Dan Șucu a subliniat importanța sprijinirii companiilor aflate în dificultate, mai ales pe cele care au contribuit semnificativ la bugetul statului de-a lungul anilor.
„Dacă un angajat devine șomer, statul îl sprijină. Dar nimeni nu-și pune problema că și societățile comerciale pot trece prin perioade dificile. Și ele trebuie ajutate punctual, pentru a nu ajunge să se desființeze”, a declarat acesta.
Cum a apărut modelul kurzarbeit
Originea kurzarbeit datează de peste un secol. Introducerea sa inițială a avut loc în jurul anului 1910, când Imperiul German a creat „Kurzarbeiterfürsorge” (ajutor pentru munca redusă) pentru a sprijini muncitorii afectați de reducerile de capacitate din industria sării de potasiu.
Ulterior, mecanismul a fost folosit pentru a gestiona probleme temporare precum dezastre naturale sau condiții meteorologice nefavorabile ce afectau industria construcțiilor.
Ce este modelul kurzarbeit și cum funcționează
Kurzarbeit este un program de asigurare socială care oferă o alternativă la concediere. Angajatorii reduc programul de lucru al angajaților, iar statul compensează o mare parte din veniturile pierdute. Inițial, angajații primesc 60% din salariul pentru orele pierdute (67% în cazul părinților), iar orele efectiv lucrate sunt plătite integral. De exemplu, o reducere a timpului de lucru cu 30% înseamnă o scădere a salariului de doar 10%.
Practic, vorbim de un program de subvenții salariale în care angajații de la privat acceptă sau sunt obligați să accepte o reducere a timpului de lucru și a plății, subvențiile publice compensând toate sau o parte din salariile pierdute.
Pentru a face față impactului pandemiei, regulile au fost ajustate: după a patra lună, proporția acoperită de stat crește la 70%, iar din a șaptea lună, la 80%. Totodată, angajatorii trebuie să plătească 80% din contribuțiile sociale aferente, ceea ce limitează abuzurile sistemului.
Criticile aduse acestui program se referă la reducerea flexibilității pieței muncii și la riscul de a sprijini companii „zombie”. Totuși, avantajele sunt clare: companiile își păstrează forța de muncă calificată și evită costurile ridicate și timpul necesar pentru recrutare și formare.
Cum a funcționat modelul kurzarbeit în Germania, în timpul crizei din 2008-2009
Germania a reușit să evite o creștere a șomajului în 2009 datorită unui program guvernamental unic: kurzarbeit.
Acest beneficiu pentru angajații cu program redus a reprezentat un pilon esențial în stabilizarea pieței muncii în timpul crizei financiare globale din 2008-2009, potrivit The Guardian.
De altfel, Germania a fost singura economie a G7 care nu a înregistrat o creștere a șomajului în acel an, iar succesul este atribuit în mare parte acestui sistem.
Țările din Europa care au aplicat modelul kurzarbeit după Germania
Modelul german a devenit un exemplu pentru lume, fiind adoptat de numeroase state în momente de criză. Potrivit sursei citate mai sus, când Rishi Sunak a introdus în martie 2020 schema de șomaj tehnic în Marea Britanie, aceasta a fost percepută ca o copie a kurzarbeit.
De-a lungul timpului, țări precum Elveția, Danemarca, Suedia, Norvegia, Austria, Cehia, Italia, Japonia, Franța și Spania au implementat variante ale acestui sistem.
În Franța, de exemplu, există un șomaj parțial, care oferă plăți compensatorii lucrătorilor concediați temporar. În Spania funcționează sistemul ERTE, unde angajații suspendați temporar primesc 70% din salariu ca indemnizație socială.
Modelul german a fost modificat în timpul pandemiei
Din 1 martie 2020, regulile kurzarbeit au fost extinse pentru o perioadă de doi ani, permițând firmelor să depună planuri individuale pentru aprobare la birourile locale de ocupare a forței de muncă. De asemenea, pragul minim al reducerii timpului de lucru a fost diminuat de la 30% la 10%, pentru a face programul mai flexibil și mai atrăgător.
Totuși, există și lacune. Lucrătorii temporari (aproximativ 2% din forța de muncă) au fost incluși în program doar după ce acesta a fost extins, iar muncitorii marginali, cunoscuți drept „mini-jobbers”, precum și mulți lucrători independenți care nu contribuie la asigurările sociale rămân neacoperiți. Aceasta este una dintre principalele critici aduse sistemului.
Impactul pe care măsura o poate avea în economie
În timpul crizei financiare din 2008-2009, industria prelucrătoare din Germania a fost puternic afectată de scăderea cererii de importuri. Cu toate acestea, în pandemie, impactul a fost mult mai răspândit, afectând diverse sectoare economice din cauza închiderii temporare a afacerilor.
Astfel, se estimează că, pe termen lung, kurzarbeit va trebui susținut de alte măsuri de sprijin economic pentru a face față provocărilor actuale.
