România declară 26 aprilie zi de doliu în memoria Papei Francisc. Ce înseamnă zi de doliu național și ce se întâmplă

Cum a motivat Guvernul ziua de doliu național

În motivarea Hotărârii declarării zi de doliu național pe 26 aprilie, Executivul a precizat că anunţul morții Papei Francisc „a stârnit o profundă întristare atât în rândul credincioşilor Bisericii Catolice, cea mai numeroasă comunitate creştină din lume, precum şi pentru credincioşii şi liderii spirituali de pretutindeni, generând reacţii puternice la nivel global”.

„Un lider spiritual de o înaltă ţinută morală, Papa Francisc s-a remarcat mai ales prin implicarea activă în viaţa societăţii contemporane, adoptând poziţii ferme faţă de principalele provocări geo-politice ale ultimului deceniu. Sanctitatea Sa Papa Francisc a fost o personalitate profund apreciată de poporul român, preţuire evidenţiată în mod deosebit cu ocazia vizitei apostolice în România, desfăşurată în anul 2019”, mai scrie în document.

Vizita din mai 2019 din România a Papei Francisc este considerată de Guvern una istorică și cu totul specială, „remarcându-se atât prin deschiderea şi căldura cu care Pontiful Roman s-a adresat credincioşilor, cât şi prin durata şi anvergura sa”.

„A fost cea mai extinsă vizită efectuată de Sanctitatea Sa într-o ţară majoritar ortodoxă şi, totodată, una dintre cele mai ample din întregul său pontificat, reflectând apropierea sinceră şi sensibilitatea sa faţă de identitatea spirituală şi culturală a poporului român”, a precizat Guvernul.

Recomandări

Cum văd oamenii de pe strada Viselor din Gulia, Dâmbovița, duelul dintre Nicușor Dan și George Simion: „Speranța ar fi să iasă președinte și să dea țara peste cap!” I VIDEO

Imagini filmate pe 31 mai 2019, la vizita Papei Francisc la Cotroceni. Video: Cristian Otopeanu / Libertatea

Papa Francisc a murit luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paște. El avea 88 de ani şi supravieţuise recent unei crize grave de pneumonie dublă. Papa Francisc părea să își fi revenit după ce a petrecut mai mult de o lună în spitalul Gemelli din Roma.

Papa Francisc a murit din cauza unui accident vascular cerebral, urmat de comă și „colaps cardiocirculator ireversibil”, a anunțat Vaticanul luni seară, 21 aprilie. Papa Francisc suferea de insuficiență respiratorie acută în contextul pneumoniei bilaterale ultimicrobiene, de bronșiectazii multiple, de hipertensiune arterială și de diabet zaharat de tip II.

Ce se întâmplă în România când este zi de doliu național

În ziua de doliu naţional, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul României în bernă se mai arborează la: sediile partidelor, sindicatelor, patronatelor, școlilor, liceelor și facultăților, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, punctele de frontieră, aeroporturi, porturi, gări şi autogări, ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Recomandări

Deniz Floroiu, zis „Gucci”, vrea să scape de extrădarea din Columbia. Infractorul de origine albaneză e condamnat la 11 ani în România pentru trafic de persoane

Aceeaşi obligaţie le revine şi românilor obișnuiți, dacă aceștia arborează steagul României la fereastră sau la balconul casei ori al apartamentului.

Totodată, pe 26 aprilie, „posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător”.

A mai fost zi de doliu național acum 20 de ani, după moartea Papei Ioan Paul al II-lea

România a mai avut zi de doliu național acum 20 de ani, când a murit Papa Ioan Paul al II-lea. Suveranul Pontif a decedat pe 2 aprilie 2005, în Palatul Apostolic de la Vatican, la 84 de ani.

Guvernul condus atunci de Călin Popescu-Tăriceanu a decis ca ziua de 8 aprilie 2005 să fie zi de doliu în România „în memoria Sanctităţii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea, exponent al libertăţii, speranţei şi credinţei, a cărui dispariţie este regretată de întreaga umanitate”.

Hotărârea de Guvern nr 275 din 5 aprilie 2005 prevedea:

• În ziua de 8 aprilie 2005 toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale au obligaţia arborării drapelului României în bernă.
• Drapelul României în bernă se mai arborează:
  a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României
  b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări
  c) ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
• Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro