Ce ne-a învățat Papa Francisc în ultimii 12 ani? Lumea a luat-o în direcția opusă: războaie, sărăcie și multă, multă tristețe

Mai jos, câteva citate-cheie care definesc pontificatul Papei Francisc și ce a mai rămas din ele în primele zile de la moartea sa.

Azi ne despărțim de el definitiv, iar după felul în care arată acum lumea există o posibilitate uriașă ca îndată ce Papa Francisc va ajunge în mormântul său de la Bazilica Sf. Maria Mare din Roma să uităm tot ce a încercat să ne învețe.

Fără speranţă nu există nici credință

În prima sa enciclică, Lumen Fidei, Papa Francisc a spus că credința în Isus Hristos ajută oamenii să-și trăiască bucuroși viața „pe aripi de speranță”.

Încurajând constant oamenii să se întoarcă spre Dumnezeu, Sfântul Părinte a deschis Anul Jubiliar al Speranței din 2025 scriind în Spes Non Confundit: „Speranța creștină nu dezamăgește, deoarece este întemeiată pe certitudinea că nimic și nimeni nu ne poate despărți vreodată de iubirea lui Dumnezeu… Moartea și învierea lui Isus sunt inima credinței noastre și temeiul speranței noastre.”

În 22 aprilie, la doar o zi de la moartea Papei Francis, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, avertiza asupra unei „acutizări deliberate” a foametei din Gaza.

Șeful agenției ONU pentru refugiații palestinieni a condamnat agravarea „foametei intenționate” din Gaza, după 50 de zile de blocadă israeliană asupra ajutoarelor care intră în teritoriul palestinian sfâșiat de război.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

„Gaza a devenit un ținut al disperării. Foametea se răspândește și se agravează, în mod deliberat și este provocată de om”, a declarat el.

După 18 luni de conflict devastator și o blocadă israeliană asupra ajutorului umanitar începând cu 2 martie, ONU a avertizat asupra unei situații umanitare grave pentru cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza.

Oficiali din 12 organizații umanitare internaționale importante au avertizat că foametea „nu este doar un risc”, ci că „probabil se răspândește rapid în aproape toate zonele” teritoriului.

Într-un mesaj pe X, Lazzarini a deplâns „pedepsele colective” aplicate locuitorilor din Gaza.
„Răniții, bolnavii și vârstnicii sunt privați de provizii și îngrijiri medicale”, a subliniat el.

„Ajutorul umanitar este folosit ca monedă de schimb pentru arme de război”, a continuat el, cerând reluarea furnizării de ajutor umanitar, eliberarea ostaticilor și stabilirea unui nou armistițiu.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Dumnezeu înseamnă milă față de aproapele tău

Papa Francisc spunea adesea că abordarea lui Dumnezeu este una care promovează „apropierea față de om, milă și tandrețe”.

Exact cu doi ani înainte de încheierea Anului Jubiliar al Milostivirii, Papa Francisc a scris prima sa exortație apostolică papală, Evangelii Gaudium, scriind: „Permiteți-mi să spun încă o dată: Dumnezeu nu obosește niciodată să ne ierte; noi suntem cei care ne inspirăm din căutarea milostivirii Sale… Nimeni nu ne poate răpi de demnitatea pe care ne-o dăruiește această iubire nemărginită și neclintită.”

A ajuns inclusiv președintele american Donald Trump să-l roage pe președintele rus Vladimir Putin, cerându-i public, printr-o postare scrisă cu litere mari pe Truth Social, să se oprească din bombardamentele asupra Ucrainei, o reacție la cel mai grav atac rusesc asupra Kievului din acest an, soldat cu nouă morți.

Rusia a lovit Kievul fără milă, imediat după armistițiul de Paște cu rachete şi drone, într-un atac în valuri care a durat ore întregi. Cel puţin nouă persoane au fost ucise şi peste 70 au fost rănite în cel mai dur atac asupra capitalei ucrainene din ultimul an.

Recomandări

Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

Raidurile au venit exact când eforturile de pace atingeau un moment crucial, iar Statele Unite amenințau că se retrag din rolul de mediator al conflictului.

Bucuria, atât de importantă omenirii, începe să dispară din viața copiilor și a tinerilor

Papa Francisc a reiterat importanța evanghelică a bucuriei. Într-un mesaj adresat participanților la simpozionul „Sfințenia Astăzi” din 2022 al Dicasterului pentru Cauzele Sfinților, el a spus: „Fără această bucurie, credința se micșorează într-un lucru apăsător și sumbru; sfinții nu sunt «acrituri», ci bărbați și femei cu inimi vesele, deschiși la speranță… Fericitul Carlo Acutis este, de asemenea, un model de bucurie creștină pentru adolescenți și tineri.”

Un studiu publicat în data de 22 aprilie avertiza că nivelurile de fericire în rândul tinerilor și copiilor din SUA au scăzut înainte, în timpul și după pandemia de COVID-19.

Tinerii obișnuiau să raporteze niveluri ridicate de fericire, care scădeau atunci când ajungeau la vârsta mijlocie, înainte de a crește din nou până la și pe parcursul pensionării. Acum, bucuria copiilor și a adolescenților se află în declin.

Copiii sub 18 ani au raportat o creștere lentă și constantă a anxietății și depresiei din 2016 până în 2022.
Procentul copiilor americani cu anxietate a crescut de la 7,1% în 2016 la 10,6% în 2022 (cel mai recent an pentru care au fost disponibile date), în timp ce depresia a crescut de la 3,2% la 4,6% în aceeași perioadă. Problemele de comportament sau conduită au rămas aproximativ aceleași.

Deși vorbim despre un singur studiu, acesta reflectă preocupările altor cercetări recente, care arată că așa-numita „curbă în formă de U” a fericirii se prăbușește.

Studiul a fost reprodus în peste 600 de alte studii, de la țări bogate la țări în curs de dezvoltare; țări vorbitoare de limbă engleză și țări care nu vorbesc limba engleză; în locuri cu venituri și speranțe de viață atât mari, cât și mici.

Cercetătorii care au monitorizat mult timp fericirea au observat transformarea curbei într-o linie descendentă constantă, începând cu mijlocul anilor 2010. De atunci, măsurile privind declinul sănătății mintale au început să apară la nivel global, inclusiv în toate cele cinci națiuni anglo-saxone și în întreaga Europă.

„Criza vârstei mijlocii, mult studiată, a fost înlocuită acum cu o criză de sănătate mintală a tinerilor… la nivel global”, a concluzionat raportul.

Iubea săracii și își dorea o biserică săracă – pentru săraci

Alegerea numelui „Francisc” în onoarea Sfântului Francisc de Assisi a fost un semnal puternic pentru lume că Papa își dorea o „Biserică săracă și pentru săraci”.

Cu dorința sa arzătoare ca dragostea lui Isus Hristos să ajungă la periferiile lumii, Papa argentinian a insistat că săracii sunt adevărați evangheliști care nu trebuie ignorați.

În călătoria sa apostolică din 2015 în Filipine, cu ocazia Anului Săracilor, Sfântul Părinte i-a întrebat pe tineri: „Voi, care dăruiți altora și credeți că nu aveți nevoie de nimic, vă dați seama că sunteți și voi săraci? Vă dați seama că sunteți foarte săraci și că aveți nevoie de ceea ce vă pot oferi ei? Vă lăsați evanghelizați de săraci, de bolnavi, de cei pe care îi ajutați?”

Un nou raport al ONU, publicat în 25 aprilie 2025, avertizează asupra unei crize sociale globale cauzate de insecuritate, inegalitate și neîncredere.

Raportul Social Mondial solicită un nou consens politic ancorat în echitate, securitate economică pentru toți și solidaritate.

În ciuda progreselor semnificative în reducerea sărăciei, mulți oameni se află în pragul sărăciei, chiar și pe măsură ce urcă pe scara veniturilor. Peste 2,8 miliarde de oameni – mai mult de o treime din populația lumii – trăiesc cu 2,15 până la 6,85 dolari pe zi. Chiar și un mic eșec personal poate împinge oamenii în sărăcie extremă, iar orice amânare a unei astfel de tragedii este adesea doar temporară.

Precaritatea locurilor de muncă este larg răspândită, adâncind incertitudinile economice. Aproximativ 60% dintre oameni la nivel global sunt îngrijorați că își vor pierde locurile de muncă și că nu vor putea găsi altele noi.

În același timp, 65% din populația lumii trăiește în țări în care inegalitatea veniturilor este în creștere.
„După cum arată Raportul Social Mondial 2025, inegalitatea, insecuritatea și neîncrederea profundă sunt răspândite în întreaga lume.

Nenumărați oameni se luptă să facă față cheltuielilor, în timp ce bogăția și puterea se concentrează în vârful ierarhiei.

Dezastrele climatice, împreună cu șocurile economice și conflictele, continuă să șteargă câștigurile din dezvoltare obținute cu greu, în timp ce noile tehnologii creează noi posibilități, dar îi divizează pe oameni. Astfel de provocări necesită soluții colective”, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres.

S-a declarat război împotriva migranților și refugiaților care ocupau un loc special în inima Papei Francisc

Migranții, persoanele strămutate, refugiații și victimele traficului de persoane au ocupat întotdeauna un loc special în inima pontifului.

În 2016, Francisc a instituit Dicasterul Vaticanului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale și a făcut apel la catolicii din întreaga lume în 2020, prin intermediul organizației Fratelli Tutti, să își deschidă brațele către cei afectați de război, persecuție, sărăcie și dezastre naturale.

În mesajul său pentru Ziua Mondială a Migrantului și Refugiatului din 2018, el a spus: „Domnul încredințează iubirii materne a Bisericii pe fiecare persoană forțată să-și părăsească patria în căutarea unui viitor mai bun… În acest sens, doresc să reafirm că «răspunsul nostru comun poate fi articulat prin patru verbe: a primi, a proteja, a promova și a integra»”.

La mijlocul anului 2024 se estima că 122,6 milioane de persoane au fost strămutate forțat în întreaga lume, inclusiv 43,7 milioane de refugiați.

De parcă asta nu era de ajuns, una dintre primele acțiuni ale președintelui Donald Trump în noul său mandat a fost oprirea sosirii tuturor refugiaților care intră în Statele Unite.

Președintele SUA a pus capăt finanțării programelor de relocare a refugiaților și a declarat că aceștia concurează pentru „resurse” cu americanii. Aproximativ 600.000 de persoane erau luate în considerare pentru admitere atunci când Trump a suspendat programul imediat după inaugurarea sa. Unii refugiați fuseseră deja aprobați în urma unui proces de ani de zile și aveau zboruri programate.

Dar nici în UE, situația nu este mai roz, vineri, 25 aprilie, Tribunalul Administrativ Suprem din Germania a decis că refugiaţii pot fi returnaţi în Grecia, ţara prin care au pătruns în UE.

De altfel, oricum, atacurile asupra solicitanților de azil și a adăposturilor pentru refugiați au crescut semnificativ în Berlin. Cifrele oficiale arată o creștere alarmantă a incidentelor violente împotriva refugiaților în capitala Germaniei.

Berlinul găzduiește aproximativ 35.000 de refugiați înregistrați în centre oficiale de primire și cămine, precum și alți 10.000 în adăposturi de urgență. Condițiile în unele dintre aceste locații, cum ar fi fostele aeroporturi Tegel și Tempelhof, au fost adesea criticate ca fiind sub standard și supraaglomerate.

Cea mai înaltă instanță administrativă a Olandei a autorizat, la două zile de la moartea Papei Francisc, autoritățile olandeze să nu mai ajute anumiți refugiați din așa-numitele „țări terțe” care au fugit de războiul din Ucraina, deschizând calea pentru posibila lor deportare, relatează Le Monde.

Instanța administrativă supremă din Olanda, Consiliul de Stat (RVS), a declarat că un plan de încetare a azilului temporar pentru acest grup de aproximativ 1.700 de persoane poate fi pus în aplicare.

Persoanele vizate de hotărâre sunt refugiați care lucrau sau studiau în Ucraina în momentul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Mulți dintre aceștia provin din Algeria, Turcia și Pakistan, potrivit presei publice NOS.

Schimbările climatice, o problemă pe care pontiful a tot încercat să o semnaleze

Papa Francisc a vorbit în foruri catolice și seculare despre impactul negativ al unei „culturi a aruncării la gunoi” perpetuată de fuga după profit fără scrupule și consumerism exagerat.

După ce a scris două documente-cheie – inclusiv Laudate Deum – dedicate grijii față de creația lui Dumnezeu, el a scris în Laudato Si în 2015: „Trebuie să ne dăm seama că o abordare ecologică autentică devine întotdeauna o abordare socială; trebuie să integreze chestiuni de dreptate în dezbaterile despre mediu, astfel încât să audă atât strigătul pământului, cât și strigătul săracilor.”

În prezent, poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat marţi, relatează AFP.

De parcă omul nu polua destul până acum, mai nou, și unealta sa preferată a început să atace mediul. Astfel, dintr-un articol despre impactul inteligenței artificiale generative asupra generării de energie electrică, a apei și a calității aerului aflăm că IA generativă consumă multă energie.

Spre exemplu, în decembrie 2024, Universitatea din California, Riverside și Institutul de Tehnologie din California au calculat că antrenamentul navei Llama-3.1 a lui Meta a produs aceeași cantitate de poluare a aerului ca peste 10.000 de călătorii dus-întors cu mașina între Los Angeles și New York.

În urmă cu câteva zile, am aflat cu toții că politețea față de chatboții AI poate costa destul de mult, după cum a dezvăluit recent chiar Sam Altman, CEO-ul OpenAI. Conform New York Post, Altman a menționat că aceste costuri se ridică la „zeci de milioane de dolari”.

Dar dincolo de lamentările lui Altman, există un adevăr mai crud. În primul rând: fiecare solicitare adresată unui chatbot costă bani și energie, iar fiecare cuvânt suplimentar din cadrul acelei solicitări crește costul pentru un server.

Neil Johnson, profesor de fizică la Universitatea George Washington, care a studiat inteligența artificială, spune că o sarcină ChatGPT „implică electroni care se deplasează prin tranziții – ceea ce necesită energie. De unde va veni această energie?” Cine plătește cu adevărat pentru ea?

Inteligența artificială depinde de combustibilii fosili, așa că, din perspectiva costurilor și a mediului, nu există niciun motiv întemeiat să fim politicoși față de inteligența artificială.

Centrele de date tot mai numeroase care găzduiesc servere de inteligență artificială produc deșeuri electronice. Sunt mari consumatoare de apă, care devine din ce în ce mai rară în multe locuri.

La nivel global, infrastructura legată de inteligența artificială ar putea consuma în curând de șase ori mai multă apă decât Danemarca, o țară cu 6 milioane de locuitori, conform unei estimări.

Aceasta este o problemă, având în vedere că un sfert din omenire nu are deja acces la apă curată și canalizare.

Se bazează pe minerale critice și elemente rare, care sunt adesea exploatate nesustenabil. Și folosesc cantități masive de electricitate, stimulând emisia de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.

„Încă nu știm multe despre impactul inteligenței artificiale asupra mediului, dar unele dintre datele pe care le avem sunt îngrijorătoare”, a declarat Golestan (Sally) Radwan, directorul digital al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

„Trebuie să ne asigurăm că efectul net al inteligenței artificiale asupra planetei este pozitiv înainte de a implementa tehnologia la scară largă.”

Peste 190 de țări au adoptat o serie de recomandări neobligatorii privind utilizarea etică a inteligenței artificiale, care acoperă și mediul.

De asemenea, atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite ale Americii au introdus o legislație pentru a tempera impactul IA asupra mediului. Însă politicile de acest gen sunt rare și noi toți suntem hipnotizați de noua jucărie.