Amânat de două ori de Guvern, Registrul Agresorilor Sexuali va fi complet funcțional abia în iunie 2022. Peste un milion de euro plătește Poliția Română

• Deși legea care prevede înființarea Registrului Agresorilor Sexuali a fost promulgată de Iohannis în 2019, „caietul de sarcini” a fost aprobat de Poliția Română șapte luni mai târziu, pe 30 ianuarie 2020.
• A mai venit o întârziere de 3 luni pentru licitația firmei care să se ocupe de infrastructura hardware și software a registrului.
• La 27 noiembrie 2020, Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă, pentru prorogarea termenului la care Registrul va deveni operaţional la 30 iunie 2021.
• Dar aceeași ordonanță spune că registrul va fi completat cu numele tuturor agresorilor abia la un an de la data operaționalizării, adică la 30 iunie 2022.

În octombrie 2015, Ioan Drăgănel a violat o femeie dintr-o comună din Bihor. A fost condamnat atunci la 5 ani de închisoare, la care s-au adăugat alţi 3 ani, primiţi cu suspendare, pentru un furt. În spatele gratiilor, bărbatul de 48 de ani a scăpat de şase luni din pedeapsă prin legea recursului compensatoriu şi „a participat la programe educative, religioase și sociale”, iar în aprilie 2020 a fost liberat condiţionat. Cinci luni mai târziu, Drăgănel a violat o fată de 15 ani. 

Anul trecut, conform datelor IGPR, au fost reclamate la poliţie 726 de violuri cu victime copii şi 2.034 de acte sexuale cu un minor. 417 copii au fost victime ale agresiunii sexuale.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Dacă atunci când a fost liberat condiţionat ar fi existat Registrul Agresorilor Sexuali, Drăgănel ar fi intrat imediat sub monitorizarea poliţiei. Şi ar fi fost obligat să meargă, cel puţin o dată la 3 luni, la postul din comună, pentru a anunţa numele copiilor cu care interacţionează, dar şi orice deplasare sau schimbare de domiciliu. Iar poliţiştii ar fi trebuit să facă verificări, pentru a obţine informații despre comportamentul bărbatului. 

Lipsit de orice fel de supraveghere post-liberare, Drăgănel a recidivat. Iar cazul lui nu este unic.

„Sunt peste 50.000 de foşti condamnaţi care trebuie înregistraţi în acest registru”, spune Oana Bîzgan, fost parlamentar, iniţiatoarea legii care prevede înfiinţarea Registrului Agresorilor Sexuali.

Prima amânare, când legea era proiect

Proiectul de lege a fost depus la Senat acum trei ani, pe 8 martie 2018. Şapte luni mai târziu, a fost adoptat şi trimis la Camera Deputaţilor. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Inspectoratul General al Poliţiei Române operaţionalizează Registrul pe infrastructura Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar până la data de 1 ianuarie 2020”, prevedea legea, în forma adoptată de Senat.

Dar în aprilie 2019, în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, termenul a fost devansat la 31 decembrie 2020, chiar la propunerea Oanei Bîzgan. „A fost o solicitare a celor din Ministerul Afacerilor Interne”, explică fosta deputată.

Au spus că e nevoie de mai mult timp pentru achiziţia publică, trebuia să cumpere infrastructură hard, servere noi.

Oana Bîzgan:

● Zeno Irinel Hăvârneanu era căutat de poliţia din Italia, pentru două violuri. Fugit în Marea Britanie, a comis acolo un nou viol, soldat cu moartea victimei. Condamnat pe viaţă, Zeno a fost eliberat printr-un decret de graţiere şi s-a întors în România. În iulie 2020, a păcălit o copilă de 13 ani din Suceava să-l primească în casă, „pentru a verifica ţevile de apă”, şi a agresat-o sexual.  

În iunie 2019, după ce a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor, Legea 118/2019 pentru înfiinţarea Registrului Agresorilor Sexuali a fost promulgată de preşedintele României.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Şapte luni irosite

Legea a intrat în vigoare la 20 iunie 2019, dar caietul de sarcini pentru achiziţia „soluţiei informatice pentru realizarea registrului” a fost aprobat de conducerea IGPR abia la 30 ianuarie 2020. De ce a durat peste şapte luni redactarea şi aprobarea acestui caiet de sarcini?

„Prin octombrie-noiembrie 2019, Poliţia mi-a cerut să aduc o modificare legii, care să prelungească termenul până la care pot introduce în baza de date persoanele cu condamnări, dar am refuzat”, spune Oana Bîzgan.

● În iulie 2020, într-un sat din Maramureş, o fetiţă de 6 ani a fost violată de un bărbat de 50 de ani. Stoica Teodor era recidivist; în decembrie 2014, el a încercat să violeze o tânără pe care a luat-o cu forţa dintr-o staţie de autobuz.

Infracțiunile cuprinse în lege

Legea 118/2019 prevede că în Registrul Agresorilor Sexuali vor fi înscrişi, cu poză, amprente și ADN, toţi cetăţenii români, dar şi străinii aflaţi în România care au fost condamnaţi pentru viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărțuire sexuală, folosire abuzivă a funcției în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest, trafic de persoane şi trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerșetoriei, folosire a unui minor în scop de cerșetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate şi folosire a prostituției infantile.

Registrul rezolvă problemele de la Cazier

Registrul Agresorilor Sexuali va fi o bază de date distinctă de cea a cazierului judiciar, dar va fi realizat în cadrul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar (ROCRIS). 

Funcţional din 2013, ROCRIS are în evidenţe peste 2.000.000 de persoane, iar în prezent, conform caietului de sarcini pentru Registru, „licenţele nu mai beneficiază de suport de la producător pentru patch-uri, update-uri sau ridicat tichete”. Poliţia nu a mai primit bani pentru reînnoirea acestor licenţe, iar asta duce la blocarea periodică a serverelor, spun surse din interiorul instituţiei. 

În ianuarie 2020, IGPR a anunţat că Registrul Agresorilor Sexuali va fi realizat „prin modernizarea ROCRIS”, pentru care era nevoie de o infrastructură hardware (două servere de disk, două controllere, 24 de bucăţi SSD de 1.92 TB), o infrastructură software (pentru instalarea şi configurarea noului sistem de gestiune a bazelor de date), dar şi de soluţia informatică propriu-zisă (aplicaţia noului Registru).

„În 2018, am avut o primă estimare a proiectului. Am calculat atunci chiar cu cei din MAI, iar impactul bugetar se ridica pe la vreo 400.000 de euro”, îşi aminteşte Oana Bîzgan.

Alte țări cu astfel de Registru

Registre similare există în Marea Britanie, Franţa, Spania, Portugalia, Cipru, Malta, Austria, Macedonia, Polonia şi în mai multe landuri din Germania.

În Polonia, legea a fost votată în mai 2016, iar Registrul Agresorilor Sexuali a devenit funcţional din octombrie 2017. A costat 350.000 de euro şi are două secţiuni: una e destinată publicului, iar alta – doar pentru instituţii şi angajatori şi conţine informaţii detaliate despre condamnați, inclusiv adresele lor de domiciliu.

Alte trei luni pierdute

Deşi caietul de sarcini era gata din ianuarie 2020, licitaţia a fost anunţată de IGPR în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) abia în mai 2020. De ce s-au pierdut alte trei luni? 

„Din data de 26.02.2020, documentaţia a fost trecută «în aşteptare validare CTE» (n.r. – Comitetul Tehnico – Economic) până la începutul lunii iunie a.c.”, se arată în expunerea de motive a OUG 206/2020. 

„A mai fost o problemă atunci”, mărturiseşte Oana Bîzgan. „S-a schimbat guvernul şi le era teamă că, la revizuire, nu o să li se mai dea bugetul necesar pentru registru”.

Cine a câştigat licitaţia

O singură firmă s-a înscris la licitaţia deschisă în procedură accelerată: ALTIMATE S.A. UTI Holdings BV (Olanda) este acționar majoritar la această companie (99,00%), dar şi la UTI Grup, principala firmă a grupului controlat de Tiberiu Urdăreanu.

Recent, scrie ziarul profit.ro, ALTIMATE a depus singura ofertă şi în licitația organizată de Autoritatea pentru Digitalizarea Românie (ADR), care achiziţiona servicii de suport, asistență tehnică și mentenanță software pentru SEAP. Valoarea estimată a contractului e de 9,42 de milioane de lei.

Conform caietului de sarcini, în termen de 90 de zile calendaristice, adică până la finalul anului trecut, ar fi trebuit să le livreze celor din IGPR infrastructura hardware şi software, iar în termen de 210 zile calendaristice (până pe 24 aprilie 2021), ar trebui să finalizeze aplicaţia pentru funcţionarea Registrului şi să instruiască peste 200 de poliţişti ce vor utiliza sistemul.

Am întrebat IGPR dacă se respectă aceste termene prevăzute în contract, dar Poliţia a precizat doar că, „în prezent, se desfășoară activitatea de analiză a fluxurilor de lucru ce vor face obiectul Registrului”.

A doua amânare, prin OUG

La 27 noiembrie 2020, Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă, pentru prorogarea termenului la care Registrul va deveni operaţional la 30 iunie 2021.

Aceeaşi ordonanţă prevede şi că cei condamnaţi înainte de această dată vor fi înscrişi în Registrul Agresorilor Sexuali cu poză, amprente şi ADN „într-un termen de cel mult un an de la data operaționalizării Registrului”. Adică, până la 30 iunie 2022.

„Eu cred că registrul va fi funcţional la 90% din capacitate din iunie anul acesta”, spune Oana Bîzgan.

Baza de date cu numele, faptele şi adresele celor condamnaţi va exista, şi ei vor putea fi monitorizaţi. Dar munca poliţiştilor nu va fi total eficientizată, în cazul anchetării unei agresiuni sexuale, de pildă, pentru că ei nu vor avea cu ce să compare date genetice şi amprente.

Oana Bîzgan:

● La începutul acestui an, în penitenciarele din România erau închişi 1.897 de violatori, 132 de persoane condamnate pentru act sexual cu un minor şi 324 de traficanţi de copii. 

Din legea pentru înfiinţarea Registrului Agresorilor Sexuali, aflată în vigoare din iunie 2019, un singur lucru e pus în practică azi: „certificatul de integritate comportamentală”.

Instituțiile unde se lucrează direct cu copiii sau cu alte categorii de persoane vulnerabile au obligația de a solicita, la angajare, un astfel de certificat. Iar poliția, prin structurile de cazier judiciar, poate elibera, la cerere, adeverințe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârșit vreuna dintre infracțiunile prevăzute de legea privind înfiinţarea Registrului Agresorilor Sexuali.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro