Printre motivele pentru care se crede că lumea este în pericol se numără și riscul, oricât de mic ar fi, al unui război nuclear. Deși rămâne puțin probabil, oamenii de știință de la universitatea din Pennsylvania, SUA, sunt atenți la „efectele devastatoare ale unei ierni nucleare globale”, relatează Daily Mail, care citează un studiu care arată că „miliarde de oameni ar muri de foame în urma unui război nuclear, din cauza pierderii recoltelor”.
Cuprins:
Conform studiului, o iarnă nucleară ar provoca „pierdere de vieți omenești de neimaginat” din cauza distrugerii culturilor agricole.
Porumbul, cea mai importantă cultură la nivel mondial, nu ar mai putea crește din cauza lipsei căldurii și luminii solare.
Supraviețuitorii exploziilor nucleare ar trebui să facă față foametei pe scară largă, explică cercetătorii
Armele nucleare eliberează cantități uriașe de energie sub formă de explozie, căldură și radiații. Fumul rezultat din incendiile provocate de arme nucleare s-ar ridica în atmosferă, blocând lumina soarelui. Întunericul rezultat ar duce la temperaturi de îngheț, distrugerea culturilor, înfometare în masă și moarte - ceea ce numim „iarnă nucleară”.
„Dacă vrem să supraviețuim, trebuie să fim pregătiți chiar și pentru consecințe de neimaginat”, a insistat Yuning Shi, autor al studiului și specialist în științe vegetale la Universitatea Penn State
Cercetătorii au simulat producția de porumb în 38.572 de locații la nivel global, în 6 scenarii de război nuclear de severitate crescândă.
În funcție de amploarea conflictului, declinul culturilor de porumb ar varia. Un război nuclear regional, care ar trimite aproximativ 5,5 milioane de tone de funingine în atmosferă, ar putea reduce producția mondială anuală de porumb cu 7%.
În schimb, un război global la scară largă, care ar injecta 165 de milioane de tone de funingine în atmosferă, ar putea duce la o scădere de 80% a recoltelor anuale de porumb.
O scădere de 80% a producției global ar avea consecințe catastrofale, ducând la o criză alimentară globală pe scară largă.
Chiar și o scădere de 7% a producției globale de culturi ar avea un impact sever asupra sistemului alimentar global și a economiei, rezultând probabil în creșterea insecurității alimentare și a foametei.
Studiul, publicat în Environmental Research Letters, avertizează că un război nuclear total și iarna nucleară ulterioară „ar fi devastatoare pentru umanitate”.
„Războaiele nucleare ar provoca o pierdere de neimaginat de vieți omenești și resurse genetice, dar și o iarnă nucleară prelungită care ar reduce suprafața agricolă și productivitatea timp de ani», adaugă echipa de cercetători.
O perturbare severă a lanțurilor de aprovizionare și a comerțului poate agrava această pierdere de productivitate, ducând la foamete regională sau globală.
Cercetătorii subliniază că, pe măsură ce clima își revine, nivelurile ridicate de radiații UV-B ar putea deteriora în continuare culturile, cu efecte care se manifestă ani după conflictul nuclear.
Un război nuclear „limitat” ar implica 100 de bombe nucleare de 15 kilotone fiecare (aceeași dimensiune folosită la Hiroshima), ceea ce reprezintă doar 0,1% din arsenalul nuclear combinat total al Rusiei și SUA, arată un alt studiu, condus de Paul Ingram, cercetător global în domeniul riscului și expert în diplomație la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial (CSER) condus de CSER, Universitatea din Cambridge din Marea Britanie, publicat în 2023 de Science Alert.
Un război „limitat” ar duce la 27 de milioane de decese directe și la 225 de milioane de decese suplimentare din cauza înfometării, calculează oamenii de știință.
La capătul de sus al scalei, războiul nuclear total ar duce la 400 de milioane de morți directe și peste 5 miliarde de oameni care mor de foame din cauza consecințelor războiului nuclear.