Ce trebuie să știi despre munte iarna. Salvamontist: „Muntele nu se cucerește, te lasă să treci, dacă ești pregătit”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iarna schimbă complet regulile pe munte. Traseele ușoare de vară pot deveni capcane, orientarea se pierde rapid în ceață sau viscol, iar frigul și epuizarea pot transforma o simplă drumeție într-o situație critică. În fiecare sezon rece, salvatorii montani intervin în cazuri care, de multe ori, ar fi putut fi evitate prin informare corectă și pregătire adecvată.
Cuprins:
Ce trebuie să știm, de fapt, despre munte iarna? Cât de important este echipamentul, când ar trebui să renunțăm la traseu și care sunt cele mai frecvente greșeli care duc la tragedii? Claudiu Clinciu, voluntar Salvamont Zărnești, a oferit răspunsuri pentru toate aceste întrebări într-un interviu acordat pentru Libertatea.
Cum se schimbă muntele în sezonul rece
- Libertatea: Ce înseamnă, pentru un salvamontist, „a respecta muntele” iarna?
- Claudiu Clinciu: Înseamnă smerenie. Să accepți că muntele nu se „cucerește”, ci doar te lasă să treci, dacă ești pregătit. Respectul înseamnă să ai curajul de a te întoarce din drum cu 100 de metri înainte de vârf, dacă se schimbă condițiile, fără să simți că ai eșuat.
- De ce este muntele de iarnă fundamental diferit de cel de vară, chiar pe trasee considerate ușoare?
- Iarna reperele dispar sub zăpadă, iar un traseu „ușor” de vară poate deveni o capcană mortală. Ziua este extrem de scurtă, efortul fizic este uneori triplu din cauza zăpezii, condițiilor meteo sau a gheții, iar o simplă alunecare pe o pantă înierbată vara (unde te alegi cu o vânătaie) devine sau poate deveni o cădere și o alunecare pe gheață care nu mai poate fi oprită și se termină de cele mai multe ori fatal.
Ce nu ar trebui să facă un turist
- Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac turiștii pe munte în sezonul rece?
- În primul rând plecarea târzie. Mulți pornesc la drum la ora 11.00 uitând că la 16.30 este deja întuneric. Echipamentul de „oraș” nu are ce căuta pe munte. Încălțăminte fără aderență, haine din bumbac care rețin apa (transpirația) și îngheață pe corp. Echipamentul trebuie să fie ușor, să te protejeze de vânt, umezeală și să fie adaptat la ruta pe care ai ales-o.
Aici aș mai puncta, mai ales la tineri, încrederea oarbă în tehnologie. Telefoanele se descarcă aproape instantaneu la temperaturi de -20°C. Tot aici pot menționa, din experiență, traseele GPS preluate de pe ceasuri sau aplicații. Nu poți urma o rută pe care a făcut-o cineva, pentru că tu nu cunoști gradul de dificultate și nivelul de pregătire al persoanei care a parcurs acel traseu.
Chiar în această iarnă, o fată de 28 de ani și-a pierdut viața, în Piatra Craiului, după ce a ieșit de pe traseu și a urmat o altă rută.
Rolul experienței în traseele montane de iarnă
- Cât de mult contează experiența față de condiția fizică în traseele de iarnă?
- Pe scurt, condiția fizică te ajută să înaintezi, dar experiența te ține în viață. Pe munte iarna, un sportiv de performanță fără experiență montană poate lua niște decizii fatale, intrând în panică, în timp ce un montaniard cu experiență știe să-și gestioneze energia și să citească semnele care îi spun ce decizie să ia și când să nu se pună în pericol pe el sau grupul pe care îl conduce.
- Care sunt cele mai mari pericole specifice iernii, dincolo de avalanșe, pe care unii oameni le subestimează?
- În primul rând hipotermia, care se poate instala foarte rapid, chiar și la temperaturi pozitive, dacă ești ud și bate vântul. Apoi epuizarea. Iarna resursele corpului se consumă rapid pentru a menține căldura. În plus, dezorientarea pe care nu o percepi și nu o poți anticipa. Pe o ceață deasă ajungi să nu mai știi unde ești.
- Cât de importante sunt buletinul meteorologic și cel nivologic în luarea deciziilor?
- Acestea sunt „biblia noastră”. Nu pleci la drum fără să te informezi, iar echipamentul ales ține foarte mult de condițiile meteo. Dacă riscul de avalanșă este 5, un om responsabil stă în cabană!
- Cum ar trebui să se informeze corect un turist înainte de a porni într-o drumeție de iarnă?
- Nu te bazezi pe Facebook sau pe poveștile prietenilor. Suni la dispeceratul Salvamont și ceri sfatul salvatorilor din zonă. Îți faci bagajul și îți alegi ruta în funcție de condițiile meteo și pregătirea fizică.
Echipamentul minim necesar pentru munte iarna
- Care este echipamentul minim absolut necesar pentru munte iarna și ce nu poate lipsi sub nicio formă?
- Încălțăminte. Bocanci rigizi, aderenți, călduroși și impermeabili. Îmbrăcăminte în sistem de straturi. Neapărat o jachetă impermeabilă (protejează de vânt și umezeală) și un strat izolator (puf sau primaloft). Mănuși, căciulă etc.
Pentru siguranță, lanternă frontală, folie de supraviețuire (costă 10 lei și îți poate salva viața), termos cu ceai cald.
- Ce ar trebui să facă un turist dacă se rătăcește sau este surprins de vreme rea?
- Dacă deja te-ai rătăcit și nu știi unde ești, mai bine te oprești și nu continui să cobori orbește în văi (pot fi riscuri de avalanșă sau săritori). Sună la 112 sau Salvamont. Încearcă să construiești un adăpost.
112 funcționează și fără semnal la telefon sau cu semnal foarte slab. Dacă reușești să-ți transmiți locația GPS ești ca și salvat.
Ce decizii greșite sunt luate în momentele de panică
- Care sunt primele greșeli făcute în situații de panică pe munte iarna?
- Prima greșeală este părăsirea grupului, pe care de cele mai multe ori am observat-o la accidente sau cei care cred că știu mai bine. Apoi renunțarea la greutate din dorința de a avansa mai repede. A fost un caz în Munții Bucegi, cu un tânăr de 18 ani din Marea Britanie, pe care l-am căutat timp de o săptămână, cu resurse umane și materiale impresionante. Tânărul a renunțat la rucsacul în care avea sacul de dormit și cortul, echipamente care i-ar fi putut salva viața sau l-ar fi putut ține în viață până la sosirea salvatorilor. A ales să lase rucsacul și să continue drumul.
- Care sunt semnele clare că un traseu trebuie abandonat?
- Câteva semne clare ar fi atunci când vântul crește în intensitate, se apropie întunericul, vizibilitatea scade sau un membru al grupului dă semne de oboseală accentuată. Mai mult decât atât, atunci când zăpada este instabilă sub picioare sau apar sunete și fisuri în stratul de zăpadă, acestea pot indica un risc de avalanșă.
Realitatea unei intervenții Salvamont în sezonul rece
- Cum arată, în realitate, o intervenție Salvamont iarna și ce riscuri presupune pentru salvatori?
- Pe scurt este o luptă contra cronometru, adesea în condiții în care nimeni altcineva nu ar sta afară. Pentru noi, riscurile sunt enorme: vizibilitate zero, risc de avalanșă care poate fi declanșată chiar de noi sau poate veni de sus fără ca noi să vedem.
Dau, din nou, exemplul unui caz de acum mulți ani, când Salvamont Zărnești a ajutat în Munții Făgăraș la căutarea victimelor unei avalanșe de proporții. În timp ce echipa se retrăgea din munte, cu o victimă, s-a declanșat o nouă avalanșă care a îngropat întreaga echipă în zăpadă. Atunci și-a pierdut viața și un coleg de-al nostru, Ghiță Pascu.
Așa cum spuneam mai sus, lupta contra cronometru, epuizarea fizică, riscurile, gândul la cei de acasă și la aparținătorii victimelor își lasă o amprentă psihologică asupra salvatorilor fără doar și poate. Fiecare secundă contează, fiecare decizie luată poate face diferența între viață și moarte.
- Care este cel mai important mesaj pe care ar trebui să îl rețină publicul despre mersul pe munte iarna?
- Muntele trebuie respectat! Iarna muntele este în multe cazuri ostil vieții umane. Singura cale de a te bucura de el și a te întoarce acasă este să vii pregătit, echipat și, mai ales, să ai modestia de a spune „azi nu este ziua mea” și de a te întoarce acasă așa cum ai plecat.
