Cele 10 amenințări ale anului 2021, în viziunea Atlantic Council: Agravarea pandemiei, un conflict SUA-China, criză economică și alimentară

Dacă 2020 a fost „anul din iad”, din motive evidente – pandemia COVID -, anul viitor nu se anunță neapărat mai simplu.

Experții Atlantic Council au analizat cele mai mari riscuri pe care le va aduce 2021 și le-au clasificat, în funcție de probabilitate. Ar trebui să fim atenți, prin urmare, la o posibilă agravare a crizei sanitare și, implicit, la o refacere prea lentă a economiilor globale.

Ambele vor genera probleme financiare, o accentuare a sărăciei și o criză alimentară.

Riscurile sunt însă și de ordin politic și militar, așa că experții urmăresc cu îngrijorare debutul președinției lui Joe Biden și, în acest context, relațiile noii administrații cu țări precum Iran și, mai ales, China.

Agravarea crizei COVID – Risc mediu spre ridicat

Coronavirusul va continua să circule în Europa, SUA și restul lumii, afectând în continuare reuniunile de familie, planurile de vacanță și generând o oboseală pandemică ce se va extinde în 2021.

Mulți oameni ar putea să renunțe la precauții, anticipând că vaccinul va sosi repede. Distribuția vaccinurilor s-ar putea lovi însă de obstacole logistice și de producție, ceea ce înseamnă că momentul în care majoritatea populației va fi imunizată ar putea fi amânat.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Restricțiile pentru circulația internațională vor rămâne în vigoare pentru o mare parte a anului, în condițiile în care distribuția vaccinurilor nu va fi uniformă peste tot în lume.

În plus, virusul ar putea suferi noi mutații, ce ar putea afecta eficiența vaccinurilor.

O președinție ineficientă a lui Joe Biden – Risc ridicat

Capacitatea lui Joe Biden de guvernare ar putea fi limitată, în special dacă republicanii mențin controlul asupra Senatului. În ultimele zile la Casa Albă, Donald Trump va încerca să facă viața succesorului său cât mai dificilă. Sondajele arată că 70% dintre republicani cred că alegerile au fost fraudate și că Biden este un președinte ilegitim.

Trump ar putea fi o problemă continuă pentru Biden în următorii ani, în special dacă își anunță o nouă candidatură la președinție.

În același timp, Biden va fi presat din partea stângă a propriului său partid, de către progresiști, pentru a implementa politici economice și de mediu.

O nouă criză financiară, alimentată de datoriile publice – Risc mediu

Datoria globală cauzată de cheltuielile necesare pentru combaterea crizei de COVID explodează, în special în țările aflate în curs de dezvoltare. Datoria totală a crescut cu 15 trilioane de dolari în 2020 și ar putea ajunge la 365% din PIB-ul global până la finalul anului. FMI a acordat ajutor financiar pentru 81 de țări deja.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Țările în curs de dezvoltare au nevoie de 7 trilioane de dolari pentru a-și plăti datoria până la finalul lui 2021. Zambia este a șasea țară care va intra în incapacitate de plată în 2020.

Această evoluție ar putea declanșa încă o criză financiară globală. Țările din G20 și-au anunțat intenția de a face eforturi pentru a atenua criza, dar reticența Congresului SUA de a aproba noi resurse către FMI ar putea submina această inițiativă.

Refacerea prea lentă a economiei statelor occidentale – Risc ridicat

FMI și OECD au oferit de curând o prognoză mai optimistă cu privire la efectul crizei de COVID asupra economiei globale, dar este cert că cele mai multe țări nu vor reveni la PIB-ul pe care îl aveau înainte de pandemie până spre finalul lui 2021.

Doar o economie majoră – China – va avea o creștere semnificativă (în jur de 2%) în 2020.

Situația s-ar putea înrăutăți pentru economiile occidentale în lipsa unui stimul fiscal inadecvat. Mulți economiști cred că refacerea lentă a economiei americane după criza financiară din 2008 a fost cauzată parțial de retragerea prematură a stimulentelor și de concentrarea pe reducerea deficitului începând cu 2010.

În Europa, măsurile de austeritate de după 2008 au exacerbat problema creșterii anemice a PIB-ului.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Nu trebuie să uităm că mișcările populiste din Europa și SUA au fost declanșate de criza financiară din 2008. De aceea este posibil ca, încă o dată, problemele financiare cu care se vor confrunta milioane de cetățeni să genereze efecte politice neplăcute pe termen lung.

O criză generată de Coreea de Nord – Risc mediu spre ridicat

Joe Biden va moșteni de la precedentele administrații problema nord-coreeană, pe care nici Donald Trump nu a reușit să o rezolve, în ciuda a trei întâlniri cu Kim Jong-un.

De fapt, Phenianul se laudă acum că are un arsenal nuclear capabil, inclusiv câteva zeci de bombe și rachete care ar putea ajunge pe teritoriul american.

Tiparul ultimilor ani a fost acela în care președinții americani sunt întâmpinați cu o provocare nord-coreeană, sub forma unui test balistic sau nuclear. Un astfel de test ar putea avea loc în primele luni ale mandatului lui Biden.

O astfel de provocare ar putea duce la presiuni exercitate în Congres și în presă pentru ca noua administrație americană să acționeze, ceea ce ar putea ridica nivelul tensiunilor.

Kim Jong-un nu este sinucigaș, strategia de descurajare exercitată de SUA încă funcționează asupra lui, iar administrația Biden ar fi mai eficientă dacă ar evita amenințările și ar urma o cale care presupune cooperarea cu Coreea de Sud și Japonia.

O intensificare a confruntării SUA-Iran – Risc mic spre mediu

Asasinarea expertului nuclear iranian (Teheranul suspectează Israelul) și posibila extindere a sancțiunilor SUA pentru Iran înainte ca Trump să părăsească Casa Albă ar putea reduce optimismul lui Biden privind refacerea acordului nuclear.

Teheranul este deja furios și își calculează pașii următori. Dacă ayatolahul Khamenei va merge mai departe cu promisiunea de a se răzbuna și va declanșa un atac – asupra Israelului, a Emiratelor Arabe Unite sau asupra instalațiilor petroliere saudite – înainte de 20 ianuarie, asta ar putea atrage un răspuns dur din partea administrației Trump.

O revenire a SUA în acordul nuclear este condiționată de dorința Teheranului de a renunța la măsurile luate în ultimii ani în cadrul programului nuclear, dar și de disponibilitatea Iranului de a extinde acordul.

O astfel de extindere ar presupune nu doar înghețarea tuturor activităților nucleare și a celor de dezvoltare a rachetelor, dar și suspendarea vânzării de rachete și reducerea implicării în războiul din Yemen, în schimbul suspendării parțiale a sancțiunilor ONU. Acest scenariu este improbabil.

O ciocnire SUA-China pe tema Taiwanului – Risc mediu

Taiwanul ar putea fi chestiunea care va aduce un deznodământ al tensiunilor sino-americane. O dinamică negativă a escaladat deja în ultimul an: fiecare măsură prin care SUA și-au arătat susținerea pentru Taiwan – vânzări de arme, vizite la nivel înalt sau exerciții militare – a determinat China să crească presiunea asupra Taiwanului.

Taiwanul este o chestiune existențială pentru Partidul Comunist Chinez. Dacă confruntarea cu SUA se va intensifica, președintele Xi Jinping s-ar putea vedea constrâns să facă pași spre unificare. Asta nu va însemna neapărat o invazie militară, deși unele ciocniri pot avea loc.

Mult mai probabilă este o strategie de presiune crescândă, în special economică, cu scopul de a genera o reacție americană. Orice intervenție militară a SUA ar genera un conflict deschis între cele două superputeri.

O criză alimentară fără precedent în ultimele decenii – Deja în desfășurare

ONU a avertizat că lumea se află în pragul celei mai grave crize alimentare din ultimii 50 de ani. Pandemia a dat peste cap lanțurile de distribuție. În condițiile în care tot mai mulți oameni ajung în sărăcie din cauza crizei economice cauzate de pandemie, creșterea prețului la alimente nu putea să vină într-un moment mai nepotrivit.

ONU estimează că mai mulți oameni vor muri de malnutriție și de alte boli generate de criza sanitară decât de coronavirus. Iar această estimare nu ia în calcul problemele celor care vor supraviețui.

ONU consideră că Yemen, Sudanul de Sud, Nigeria și Burkina Faso se confruntă deja cu foamete. Alte țări nu sunt departe de acest moment.

Finalul expansiunii clasei de mijloc – Risc ridicat

Cea mai mare realizare a lumii în ultimele decenii a fost scoaterea a milioane de oameni din sărăcie extremă și creșterea unei clase de mijloc globale. Acest lucru ar putea fi pus în pericol, în condițiile în care nu va exista o refacere economică puternică după criza de COVID în 2021 și după acest an.

Experții cred că pentru prima dată în jumătate de secol, clasa de mijloc a început să se micșoreze.

În același timp, Banca Mondială estimează că până la finalul lui 2021, până la 150 de milioane de oameni vor cădea în sărăcie extremă. O creștere economică și mai anemică decât cea estimată în prezent ar face ca și cifra celor afectați de sărăcie să fie și mai mare.

În mod istoric, eroziunea clasei de mijloc este corelată cu instabilitate politică, regres democratic și posibilitate de conflict.

O Turcie tot mai rebelă sub conducerea lui Erdogan – Risc ridicat

Turcia, devenită tot mai autoritaristă și mai expansionistă sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan, a intervenit deja militar, direct sau indirect, în diverse conflicte din Somalia, Qatar, Libia, Irak, Siria și în Balcani.

Ankara a intrat în conflict cu Rusia în Siria și Libia, în vreme ce a atacat aliații kurzi ai SUA care luptau împotriva ISIS. În prezent, Turcia a achiziționat de la Rusia sistemul antiaerian S-400, care reprezintă o amenințare pentru NATO și care a generat sancțiuni din partea SUA.

În același timp, Ankara a derulat manevre navale provocatoare în Mediterana de Est.

Multe state arabe consideră Turcia drept o amenințare, în vreme ce Erdogan provoacă și Franța pe tema răspunsului Parisului la recentele atacuri teroriste.

Acțiunile duse de Ankara pe mai multe fronturi ar putea genera și mai multe conflicte și ar putea determina o decizie din partea NATO.

Urmărește-ne pe Google News