Cele mai importante măsuri pentru a reduce poluarea fonică în Capitală în următorii 5 ani

Care sunt principalele surse de zgomot în București și cele mai afectate zone

Bucureștiul este de departe unul dintre cele mai aglomerate orașe din România, iar din acest motiv poluarea fonică este una dintre cele mai mari probleme. Primăria Generală a elaborat un nou plan pentru reducerea poluării fonice din Capitală și a explicat și care sunt principalele surse de zgomot din oraș.

Hărțile strategice de zgomot stau la baza planului realizat de PMB. Acestea au fost întocmite în 2024. Potrivit ultimelor date, principalele surse de poluare fonică din București sunt: traficul rutier, circulația tramvaielor și anumite unități industriale.

„Planul a fost dezvoltat de Direcția de Mediu a PMB, în colaborare cu Institutul de Cercetări în Transporturi – INCERTRANS S.A., și se bazează pe hărțile strategice de zgomot aprobate la începutul anului 2024, care au identificat principalele surse de poluare fonică: traficul rutier, circulația tramvaielor și anumite unități industriale”, a transmis Primăria Capitalei, prin intermediul unui comunicat.

Lista zonelor cu cea mai mare poluare fonică din București

Zonele cele mai afectate de poluarea fonică sunt Șoseaua Ștefan cel Mare, Piața Victoriei, Bulevardul Iuliu Maniu și Constantin Brâncoveanu. Aici, nivelurile de zgomot depășesc pragurile maxime admise de OMS, potrivit B365.ro.

Recomandări

Foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, „înfundați” chiar de intermediarul care le racola clienții: „Te-au primit oamenii, îți închideau dosarul!”

Nivelurile de zgomot din aceste zone depășesc valorile recomandate atât în timpul zilei, cât și pe durata nopții.

În trecut au existat și zone din București care erau considerate mai liniștite, dar cu timpul chiar și aceste cartier au devenit aglomerate, iar poluarea fonică a fost o problemă pentru cetățeni. În medie, aproape 4 milioane de români sunt afectați de poluarea fonică, acesta fiind mai periculoasă ca fumatul pasiv.

Cele mai importante măsuri propuse pentru reducerea poluării fonice din București

Documentul ce conține cele mai importante măsuri pentru reducerea poluării fonice din București a fost aprobat în Consiliul General. Printre soluțiile pe care le-au găsit autoritățile locale se numără: modernizarea infrastructurii rutiere și dezvoltarea transportului public alternativ.

„Printre măsurile Planului de Acțiune se numără:

• Modernizarea infrastructurii rutiere: Reabilitarea carosabilului, folosirea de suprafețe de rulare silențioase.
• Dezvoltarea transportului public și alternativ: Continuarea procesului de înnoire a parcului de tramvaie și încurajarea mobilității nepoluante.
• Managementul inteligent al traficului (ITS): Optimizarea fluxurilor de circulație pentru a reduce aglomerația și zgomotul asociat.
• Măsuri de izolare fonică: Pentru clădirile rezidențiale, școlile și spitalele din zonele extrem de expuse, unde nivelurile de zgomot depășesc 65 dB ziua și 55 dB noaptea, chiar și după aplicarea celorlalte măsuri”, au mai transmis reprezentanții Primăriei București.

Recomandări

Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern. Răspuns pentru angajați: „Ce nu înțelegeți?”

Primăria Municipiului București subliniază că „prin aprobarea acestui plan de către Consiliul General, Municipiul București face un pas esențial în direcția alinierii la standardele europene de mediu și a creării unui oraș mai sănătos și mai prietenos pentru locuitorii săi”.

Implementarea acestui plan reprezintă un progres semnificativ pentru București în gestionarea poluării fonice și îmbunătățirea calității vieții urbane. În anul 2017, Bucureștiul a fost pe primul loc în topul poluării fonice și a aerului.

Efectele asupra sănătății locuitorilor

Poluarea fonică are un impact semnificativ asupra sănătății noastre, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Conform unui raport recent al Agenției Europene de Mediu (AEM), citate de jurnaliștii de la The Guardian, zgomotul excesiv ne menține corpul într-o stare constantă de stres, cu efecte negative pe termen lung.

Dr. Eulalia Peris de la AEM explică: „Poluarea fonică ne afectează sănătatea, menținându-ne corpul într-o stare constantă de luptă sau fugă, chiar dacă nu ne dăm seama în mod conștient“. Acest lucru declanșează reacții fiziologice dăunătoare în organism.

Expunerea prelungită la zgomot poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și obezitate. De asemenea, poate afecta dezvoltarea cognitivă a copiilor și performanțele lor școlare. Raportul AEM arată că aproximativ 15 milioane de copii din Europa trăiesc în zone cu niveluri nocive de zgomot. Aceștia sunt considerați deosebit de vulnerabili la efectele poluării fonice.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro