Centralele de apartament pe gaz pot fi folosite în clădiri noi cel puțin până în 2030, precizează Ministerul Dezvoltării

De la 1 ianuarie 2025 nu se mai acordă subvenții publice

Autoritățile române au inițiat, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația națională a unei Directive europene adoptate în vara anului 2024.

Aceasta stipulează că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii Europene nu mai pot acorda subvenții publice pentru instalarea „cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili”, adică a centralelor de apartament pe gaz.

Totuși, directiva nu prevede interzicerea montării acestora, ci doar eliminarea sprijinului financiar de stat.

Ministerul Dezvoltării subliniază că statele membre sunt încurajate să reducă treptat utilizarea cazanelor pe bază de combustibili fosili și, într-o primă etapă, începând cu 2025, să nu mai ofere stimulente financiare pentru instalarea acestora, cu excepția proiectelor selectate pentru finanțare înainte de 2025 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De altfel, instituția menționează că nu a derulat și nu derulează programe de finanțare care să includă, ca cheltuieli eligibile, instalarea centralelor individuale pe gaz.

De când se aplică cerința de emisii zero pentru toate clădirile noi

Pe de altă parte, Directiva (UE) 2024/1275 prevede, la articolul 7 alineatul (1), obligația ca noile clădiri să fie clădiri cu emisii zero (ZEB).

Această cerință se aplică începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de autorități publice și din 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile noi.

Până la transpunerea completă a acestor prevederi în legislația națională, rezultă că doar de la aceste date devine obligatorie, la etapa de proiectare, respectarea cerințelor specifice clădirilor cu emisii zero.

Clădirile ZEB sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, necesitând o cantitate zero sau foarte redusă de energie și producând emisii zero de carbon din combustibili fosili la fața locului, precum și emisii operaționale de gaze cu efect de seră nule sau foarte scăzute.

Până la aplicarea acestor cerințe, statele membre trebuie să se asigure că toate clădirile noi sunt cel puțin clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) și că respectă cerințele minime de performanță energetică.

Ce este o clădire nZEB

În România, clădirile nZEB sunt deja definite în legislația națională prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Potrivit acesteia, o clădire nZEB este una cu performanță energetică foarte ridicată, al cărei consum de energie este aproape zero sau foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% din surse regenerabile, dintre care cel puțin 10% din surse regenerabile amplasate la fața locului și minimum 20% din energie regenerabilă certificată prin garanții de origine.

De asemenea, începând cu anul 2026, este prevăzută o pondere minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața locului sau în apropiere, stabilită prin hotărâre de guvern.

Centralele pe gaz pot fi folosite cel puțin până la 1 ianuarie 2030 în clădirile noi

Ministerul Dezvoltării concluzionează că, până la intrarea în vigoare a prevederilor articolului 7 alineatul (1) litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, respectiv până la 1 ianuarie 2030, nu există un temei legal care să limiteze utilizarea centralelor individuale pe gaz în clădirile rezidențiale noi.

De asemenea, proiectarea clădirilor noi conform standardului nZEB este reglementată de Legea nr. 372/2005 și este obligatorie pentru toate construcțiile realizate pe baza autorizațiilor de construire emise după 31 decembrie 2020.

În acest context, ministerul consideră că afirmațiile potrivit cărora clădirile nZEB ar fi obligate să aibă emisii de CO₂ aproape nule sau foarte scăzute, iar centralele pe gaz ar fi implicit interzise în aceste clădiri, nu au suport legal și duc la interpretări greșite privind sistemele de încălzire care pot fi utilizate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro