Cine a fost Dimitrie Gerota, omul al cărui nume e pe buzele tuturor în aceste zile

În lumea medicinei, nu doar autohtone, ci şi mondiale, numele Gerota este binecunoscut.

Origini şi primii paşi în medicină

Dimitrie Gerota a fost un oltean neaoş, născut în 1867 la Craiova, într-o familie numeroasă. Pe lângă Dimitrie, familia Gerota a avut încă 7 copii, iar capul familiei era doctor de suflete, adică preot.

Istoric al medicinei, doctorul Richard Constantinescu ne povesteşte despre originile lui Dimitrie Gerota:” Tatăl său era preot la Biserica Sfântul Ilie din Craiova, iar bunicul său, Dimitrie Constantin, a fost de asemenea preot, în satul Gioroc – sat care a oferit nu numai locul, cât și originea numelui familiei Gerota, familie ce provenea din Macedonia”.

Toţi biografii săi sunt de acord cu faptul că în 1886, la 19 ani, a devenit student al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, unde în vara 1892 obţinea diploma de “doctor în medicină”.  Conform unui articol publicat de medicul, ziaristul şi scriitorul Mihail Mihailide,  în 2011 în “Viaţa medicală”, la un an după încheierea studiilor Dimitrie Gerota a obţinut o “bursă de studii Simonidi Răducanu pentru perfecţionare în Franţa şi Germania. Pitarul Simonidi (1798–1878), filantrop, ctitor al unor lăcaşe de cult, a înfiinţat o fundaţie ce înlesnea tinerilor buni la carte, dar lipsiţi de mijloace financiare, să efectueze studii în străinătate. De bursa Răducanu Simonidi au beneficiat numeroşi astfel de studenţi ce au devenit nume demne de un ipotetic Panteon al României, între care şi viitorul sculptor C. Brâncuşi”, notează medicul Mihailide.  

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

La Paris şi Berlin, tânărul bursier Gerota studiază “boalele căilor urinare”, anatomia, fiziologia şi chirurgia. În 1897 se întoarce în ţară şi devine profesor de anatomie la Facultatea de Arte Frumoase – Belle Arte, asistent la Institutul  de Ginecologie  şi chirurg la Eforia Spitalelor. Pare că fiecare clipă a existenţei sale e legată de medicină.

Primul radiolog al României pleacă pe front în Al doilea Război Balcanic

În 1898 e numit şef al laboratorului de radiologie al spitalului Colţea, care de abia ce fusese înfiinţat şi publică lucrarea „Razele lui Roentgen sau razele X”.

“A fost primul medic român sever afectat de raze X, ca urmare a expunerii profesionale, suferind o radiodermită a mâinilor, ulterior fiind diagnosticat cu un epiteliom – o formă de cancer – care a necesitat o amputație a mâinii.  Colegul său, medicul ieșean Emil Radu, a murit în urma unor suferințe cumplite cauzate de multiplele leziuni profesionale – urmare a expunerii profesionale la radiații.  Astfel, doctorul Gerota intră în istoria medicinei drept primul medic radiolog al României”, dezvăluie doctorul Richard Constantinescu.

 În vara 1907, înfiinţează, lângă Foişorul de Foc, “Sanatoriul Gerota”, actualul spital al M.A.I. care îi poarta numele. În actul de înfiinţare făcut public de prof. doctor Dan Setlacec, Dimitrie Gerota nota:

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

În această clădire, destinată a fi spitalul meu particular pentru boli chirurgicale şi faceri, voi îngriji atât bolnavi care vor putea plăti, cât şi dintre aceia care nu vor putea plăti.

 În 1913, la 46 de ani, este mobilizat şi însoţeşte trupele române pe frontul din Bulgaria în cel de al doilea război balcanic.  Foarte probabil, prezenţa în rândul trupelor i-a îmbogăţit şi mai mult experienţa profesională, ţinând cont inclusiv de cazurile de holeră consemnate.

Înainte de a pleca pe front, oferă gratuit Ministerului de Război, 25 de paturi în sanatoriul său pentru îngrijirea răniţilor, ceea ce îl face pe doctorul Mihailide să se întrebe retoric : “Nu poţi să nu te întrebi (…) din ce aluat vor fi fost făcuţi aceşti străbunici şi bunici ai noştri, gata oricând să considere interesul ţării lor mai presus de cel personal”.  

Revenit în patrie, medicul căpitan în rezervă Dimitrie Gerota notează în broşura Impresiuni şi aprecieri din timpul acţiunei militare în Bulgaria – 22 iunie – 20 august 1913 :

„Şefi de guverne, miniştri şi deputaţi, treziţi-vă şi coborâţi în mijlocul masei poporului pe care-l înşelaţi cu discursurile voastre mincinoase; vedeţi ignoranţa şi neştiinţa lui de carte, vedeţi abuzurile şi apucăturile subalternilor şi ale protejaţilor voştri politici şi mulţumiţi lui Dumnezeu că răbdarea românului e mare!“.

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

În 1916, doctorul Gerota e ales membru corespondent al Academiei Române, prilej cu care profesorul Victor Babeş, îi caracterizează activitatea astfel: „Doctorul Gerota este înainte de toate un admirabil tehnician. Metodele şi procedeele sale sunt cunoscute în toată lumea medicală. Lucrările sale sunt de o valoare extraordinară şi figurează cu cinste în manualele reputate de anatomie“.

Închis de Carol al doilea

Personaj militant pe tóate planurile, Dimitrie Gerota se dovedeşte a fi inclusiv un critic fervent al regelui Carol al doilea. Îl critică pe monarh în diverse publicaţii şi are parte de răzbunarea acestuia.

Pentru ofensă adusă regelui este închis la Malmaison de unde este eliberat în scurtă vreme ca urmare a unor manifestaţii studenţeşti de protest. Cu tóate că a fost un atent observator al vieţii publice şi un critic al conducătorilor, nu a făcut parte din nici un partid politic.  A înfiinţat şcoli, spitale şi laboratoare, a fost un educator sanitar, încercând permanent să ridice nivelul ţărănimii şi muncitorimii.  A murit la 3 martie 1939 şi este înmormantat la Cimitirul Bellu.

Gerota şi “Jupuitul” lui Brâncuşi

Jupuitul este o “figură” deosebit de familiară pentru orice student medicinist. Nu există student român la medicină în ultimii 100 de ani care să nu fi făcut cunoştinţă cu Jupuitul! Cu tot cu postament, cântăreşte peste 200 de kilograme. La origine i s-a spus Ecorşeul, din francezul écorché.

Un ecorşeu este o figură desenată, pictată sau sculptată care arată muşchii corpului fără piele, o figură de studiu pentru anatomişti.  

Ecorşeul românilor a fost făcut de Constantin Brancuşi din ghips, între 1900 şi 1902. Brancuşi, student pe atunci în Bucureşti, la Belle Arte, a conceput ecorşeul fiind îndrumat pas cu pas de doctorul Gerota care i-a arătat cum să construiască fiecare muşchi. Pe lângă indicaţiile venite de la Dimitrie Gerota, Brâncuşi a avut ca model statuia lui Hermes Capitolinul aflată şi astăzi la Muzeul Capitolin din Roma. Practic, « Jupuitul » lui Brâncuşi este un studiu de anatomie de care s-au folosit generaţii de studenţi medicinişti.  

În 1903, după ce a fost finalizată, lucrarea a fost expusă la Ateneul Român. Brâncuşi a mai făcut încă cel puţin 3 copii. Practic, iniţial au fost cel putin 4 « Jupuiţi » gemeni. Astăzi, un Ecorşeu al lui Brâncuşi se găseşte în Muzeul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti iar altul se află în Muzeul Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa din Iaşi.

Doctorul Richard Constantinescu vorbeşte despre relaţia dintre Gerota şi Brâncuşi:” Brâncuși, la fel ca Gerota, provine din același spațiu doljean. Tatăl doctorului Gerota l-a remarcat și ajutat pe tânărul Constantin Brâncuși. Dr. Dimitrie Gerota l-a îndrumat pe Brâncuși în a-și însuși noțiunile de bază în anatomie si l-a sprijinit material în perioada sa de început de la Paris. Ecorșeul a fost realizat de Brâncuși, după multe studii și disecții, făcute sub îndrumarea atentă a profesorului Gerota, considerat autorul moral și finanțatorul lucrării (mai mult de patru exemplare au fost turnate în gips, în jurul anului 1902).

Sanatoriul de ieri, spitalul de azi

Sanatoriul pus pe picioare de Dimitrie Gerota în 1907 i-a purtat numele până în 1948. Comuniştii, proaspăt instalaţi la putere, au decis să-i schimbe numele. Nu am identificat o motivaţie a acestei schimbări. Poate a fost considerat burghez ori naţionalist sau poate că nu avea origine sănătoasă, în orice caz doctorul Gerota nu a fost considerat demn de regimul roşu să denumească sanatoriul pe care el îl înfiinţase.  

Sanatoriul lui Dimitrie Gerota a devenit spitalului Ministerului Afacerilor Interne. De abia în octombrie 1998 s-a aprobat revenirea la numele fondatorului iar astăzi ne referim la Spitalul Prof. Dr. Dimitrie Gerota.

”Profesorul Gerota se înscrie în nobila galerie a marilor personalităţi, pe care tinerii, din păcate, începe să le uite. Medicii tineri au impresia că această profesie a început cu ei. Nu este advărat. Medicina românească are o tradiţie de elite, o tradiţie recunoscută în medicina universitară, internaţională”, scria profesorul Constantin Chira in monografía dedicata lui Dimitrie Gerota.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro