Bucureștiul, în topul bogăției UE alături de Bruxelles sau Praga, dar restul țării a rămas mult în urmă. Cum am ajuns să depășim Berlinul la PIB

Capitala României, printre cele mai bogate regiuni din Europa

Conform datelor citate, regiunea București-Ilfov înregistrează un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 75.000 de euro, ceea ce o plasează la 188% din media UE și peste mai multe regiuni vest-europene, inclusiv unele din Germania.

În clasament, București-Ilfov apare alături de capitale precum Praga, Bruxelles, Paris (Île-de-France) și Copenhaga, regiuni care funcționează ca motoare economice ale Uniunii Europene.

Harta PIB per capita in UE — Harta PIB per capita în UE Foto: Screenshot Eurostat

De altfel, România a urcat în liniște în clasamentul economiilor mondiale. În 2025, economia țării ocupă locul 41 la nivel global, conform datelor din World Economic Outlook al FMI.

Topul 15 regiuni din UE după PIB/capita: unde se află Bucureștiul

Irlanda și Luxemburgul domină acest clasament, dar regiunile capitalelor din Europa Centrală și de Est rivalizează cu cele mai bogate centre ale Europei de Vest. Media Europeană este de 40.000 de euro (100%).

Primele 15 de regiuni ale UE după PIB pe cap de locuitor:

Eastern and Midland (Irlanda) – 107.200 € – 268% din media UE
Luxemburg – 97.700 € – 245%
Southern (Irlanda) – 86.500 € – 217%
Hamburg (Germania) – 78.300 € – 196%
Praga (Cehia) – 76.600 € – 192%
Bruxelles (Belgia) – 76.000 € – 190%
București-Ilfov (România) – 75.000 € – 188%
Regiunea Capitalei (Danemarca) – 70.100 € – 175%
Olanda de Nord (Țările de Jos) – 69.900 € – 175%
Bavaria Superioară (Germania) – 67.700 € – 170%
Budapesta (Ungaria) – 67.200 € – 168%
Utrecht (Țările de Jos) – 64.900 € – 162%
Bolzano – Tirolul de Sud (Italia) – 64.200 € – 161%
Île-de-France (Franța) – 64.000 € – 160%
Varșovia (Polonia) – 62.800 € – 157%

Grafic regiuni bogate dupa PIB UE — Cele mai bogate regiuni din UE Foto: Visual Capitalist

Cum a ajuns Bucureștiul peste Berlin în anumite statistici

Performanța economică a Capitalei României este explicată în principal prin concentrarea investițiilor și a companiilor multinaționale.

„Centre de capital precum Praga și București-Ilfov se numără printre cele mai bogate regiuni ale UE, ceea ce evidențiază modul în care bogăția se concentrează în orașele mari”, arată analiza datelor europene.

Specialiștii subliniază că acest tip de clasament poate distorsiona imaginea reală a economiei, deoarece PIB-ul regional nu reflectă neapărat veniturile medii ale populației.

În cazul României, o mare parte din activitatea economică este concentrată în zona Capitalei, unde sunt sediile companiilor internaționale, instituțiile publice centrale și sectorul financiar.

Economiștii explică performanța Capitalei prin:

concentrarea firmelor multinaționale
sector IT și servicii avansate
investiții străine directe ridicate
rol administrativ și financiar centralizat

Totuși, PIB-ul ridicat nu reflectă întotdeauna nivelul de trai al întregii populații.

Paradoxul României: capitală bogată, restul țării rămâne în urmă

În timp ce Bucureștiul urcă în clasamentele europene, restul țării rămâne mult în urmă.

Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2024 la un PIB per capita calculat la Puterea de Cumpărare, de 187,7% din media UE. Asta în timp ce în 2015 Capitala se afla la 136% din media UE.

De altfel, datele INS arată că regiunea București-Ilfov produce în jur de o treime din economia națională. Altfel spus, 1 din 3 euro produși în România este din această regiune.

Dar toate celelalte regiuni ale României se menţin sub media europeană: Vest (78%), Centru (71,2%), Nord-Vest (70,8%), Sud-Vest Oltenia (60%), Sud-Est (59%), Sud-Muntenia (54,6%) şi în Nord-Est (48,3%).

La nivelul întregii țări, România se află la 77% din media UE.

Un raport guvernamental arată că „zonele metropolitane consolidate (ex.: București-Ilfov, Cluj, Timișoara și câteva alte excepții) sunt singurele care depășesc media UE, în timp ce majoritatea zonelor din țară se află în categoriile inferioare”.

Diferențele sunt vizibile și în indicatorii sociali. În mai multe județe din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, nivelul de sărăcie rămâne extrem de ridicat, iar accesul la infrastructură de bază este limitat.

Concret, în comuna Voinești din județul Vaslui, indicele sărăciei ajunge la 92%, iar în Gârceni – la 88%. În Lungani, județul Iași, indicele este tot de 92%, în timp ce în Râmnicelu, județul Buzău, nivelul sărăciei urcă la 94%. Cea mai gravă situație este înregistrată în Catane, județul Dolj, unde indicele sărăciei este de 100%.

„Se observă că zonele metropolitane consolidate sunt singurele care depășesc media UE”, se precizează în analiza guvernamentală.

Această discrepanță ridică întrebări privind sustenabilitatea modelului de dezvoltare și distribuția investițiilor publice.

Bucureștiul rămâne un pol economic de nivel european, dar performanța sa maschează dezechilibre majore la nivel național.

În timp ce Capitala depășește chiar și regiuni din Germania sau Austria în anumite statistici, o mare parte a României rămâne sub media europeană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Prima țară din lume care a rămas complet fără motorină și petrol: „Singurul lucru pe care îl avem este gazul din sondele noastre”

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Comentarii (1)

gheorghe_2 11.05.2026, 13:21

Se poate vedea și simți, de către locuitorii Bucureștiului, cât de bogată e regiunea în care trăiesc. Se simte cel mai bine iarna, când crapă de frig în casă, pentru că nu sunt posibilități, ca să repare rețeaua de termoficare. La fel, tot iarna, dar și în celelalte anotimpuri, pot simți mirosul îmbietor al poluării, pentru care, nu-i așa, nu există leac, așa e la orașele mari. Vine vara și o să ne topim în autobuzele antice ale STB, pentru care iar nu există soluție, ca să fie cu aer condiționat, pentru că orașul nu-și permite să cumpere altele noi. Și putem admira cu ochii noștri halul în care arată centrul urbei noastre bogate, ce așteaptă să se dărâme, la primul vânt mai puternic. Zona centrală de pe Magheru arată ca după bombardament. Nici pentru asta nu sunt posibilități, altcineva trebuie s-o rezolve, nu primăria orașului. Nu mai pomenesc de trafic și de un infinit de alte probleme ale orașului ăsta mizerabil, dar fălos de așa-zisa lui bogăție.