Olofsson, care a devenit cunoscut în 1973 în urma unui jaf și a unei luări de ostatici în Stockholm,  a murit după ce a pierdut lupta cu o boală, a transmis familia sa prin intermediul publicației Dagens ETC, conform BBC.

În timpul unui asediu de șase zile, ostaticii au ajuns să-i simpatizeze pe răpitori, Clark Olofsson și Jan – Erik Olsson, apărându-le acțiunile și devenind ostili față de poliție. Incidentul a dat naștere termenului de „sindromul Stockholm”, o afecțiune psihologică caracterizată prin afecțiunea pe care victimele o dezvoltă  pentru răpitori.

Olofsson a afirmat că i s-a cerut să protejeze ostaticii

Totul a început când Jan – Erik Olsson a luat patru ostatici, trei femei și un bărbat. Acesta a cerut ca Olofsson să fie adus din închisoare la bancă. Autoritățile au acceptat cererea, iar Olofsson a intrat în bancă, care era înconjurată de poliție.

Într-un interviu ulterior pentru ziarul Aftonbladet, Olofsson a susținut că i s-a cerut să protejeze ostaticii în schimbul unei sentințe reduse, dar a acuzat oficialii că nu și-au respectat promisiunea.

Kristin Enmark, una dintre cei 4 ostatici, a fost convinsă de Olofsson să vorbească cu prim-ministrul suedez.

 „Am încredere deplină în Clark și în hoț… Ei nu ne-au făcut nimic”, i-a spus femeia premierului suedez de la acea vreme. „Dimpotrivă, au fost foarte drăguți… Credeți sau nu, dar ne-am simțit foarte bine aici”, a mai adăugat ea.

Enmark a mai spus că se temea pentru răpitorii ei. „Mi-a promis că  nu mi se va întâmpla nimic și am decis să îl cred. Aveam 23 de ani și mă temeam pentru viața mea”, a mai spus femeia în memoriile sale.

Ce a spus una dintre ostatice în 2021

Luarea de ostatici s-a încheiat după șase zile, când poliția a intervenit și a folosit gaze lacrimogene. Ostaticii au refuzat inițial să-și părăsească răpitorii, temându-se că vor fi împușcați de poliție, și nu au depus mărturie împotriva lor ulterior.

De atunci, experții au dezbătut dacă sindromul Stockholm este o afecțiune reală sau un mecanism de apărare în situații traumatice. Termenul a fost creat de criminologul suedez Nils Bejerot pentru a explica afecțiunea aparent irațională a victimelor față de răpitori. Teoria a câștigat atenție când actrița Patty Hearst a fost răpită în 1974.

În podcastul BBC Sideways din 2021, Enmark a respins conceptul, afirmând: „Este un mod de a da vina pe victimă. Am făcut ceea ce am putut pentru a supraviețui”.

Clark Olofsson și-a petrecut mare parte din viață în închisoare, fiind eliberat ultima dată în 2018 după ce a ispășit o pedeapsă pentru o infracțiune legată de droguri în Belgia. În 2022, actorul Bill Skarsgård a dat viață personajului Olofsson în serialul Netflix „Clark”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.